Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, promite peste 3.000 de kilometri noi de autostradă și drum expres, în următorii 10 ani, separat de cei 400 de kilometri aflați în lucru sau contractați.
Astfel, ministrul a lansat în dezbatere publică Planul Investițional 2020-2030 în infrastructura de transport rutier, feroviar și naval. Investițiile însumează 72,4 de miliarde de euro. Cea mai mare sumă, 36,93 miliarde de euro, va fi alocată sectorului rutier (31,8 miliarde în rețeaua primară, 5,75 în cea secundară și 0,1 în siguranța rutieră).
2%, față de 0,6% din PIB
Lucian Bode a declarat: „Sectorul transporturilor va primi 2% din PIB pe an, față de 0,6%, în prezent. Acest lucru nu înseamnă că este garantată implementarea proiectelor. Trebuie să rezolvăm probleme structurale, care s-au adunat în timp, care vizează slaba capacitate de implementare. Se dorește creșterea calității studiilor de fezabilitate și tehnice, eficientizarea relației cu instituțiile avizatoare, judecarea mai rapidă a contestațiilor, cooperarea între instituții și monitorizarea profesionistă a implementării proiectelor”.
„La un necesar de 72,4 miliarde de euro, alocările estimative din fonduri externe nerambursabile sunt de 12,9 miliarde, rezultând un deficit de 59,5 miliarde, care poate fi acoperit de la bugetul de stat, respectiv prin împrumuturi externe și fonduri private. În concluzie, România va trebui să asigure, în următorii 10 ani, contribuția financiară aferentă proiectelor cu finanțare europeană, la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în acest plan, rezultând un efort financiar reprezentând aproximativ 2% din PIB/an, în funcție de progresul fizic și financiar al proiectelor”, se precizează și în document.
Master Planul General de Transport nu se modifică
Investițiile din următorii 10 ani nu modifică Master Planul General de Transport, adoptat în anul 2015, însă va fi actualizată strategia de implementare, condiție pentru accesarea fondurilor europene din viitorul exercițiu financiar, 2021-2027.
„Cu toate că, per total, Master Planul General de Transport își păstrează valabilitatea, este necesar ca strategia de implementare a proiectelor prevăzute de MPGT să fie actualizată, luând în considerare următorii factori: proiectele angajate care se află în diferite stadii de implementare (construcție/licitație lucrări/finanțare angajată); noile politici europene (Green Deal, Mobilitate militară etc.) și condițiile favorizante pentru noua perioadă de programare; maturitatea proiectelor in pregătire”, se arată în document.
Coridoare de conectivitate
În cadrul planului investițional, figurează coridoare de conectivitate rutieră, pentru tranzitul pasagerilor și al mărfurilor în și între regiunile României. O atenție deosebită s-a acordat conexiunii acestora cu coridoarele de transport din țările vecine, dar și cu cele dezvoltate la nivel continental.
Ministrul Transporturilor, Lucian Bode: „Coridorul principal Constanța-București-Sibiu-Nădlac, obligatoriu trebuie să fie finalizat. Ce lipsește din coridorul 4, și anume inelul Bucureștiului, Sibiu-Pitești și tronsonul 2 din Lugoj-Deva, sunt obiective pe care noi suntem obligați să le finanțăm și să le finalizăm. Moldova nu are doar două proiecte importante. Vorbim de A13, Brașov-Bacău, vorbim de Autostrada Unirii, unde am înregistrat progrese”.
3 tipuri de rețele rutiere
Autorii planului de investiții definesc trei tipuri de rețele rutiere în România: primară, „ce constituie osatura rutieră a României în context național (coridoarele de conectivitate rutieră) și european regional (coridoarele TEN-T din România)” și interconectează, în mod direct, municipiile București, Cluj Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Craiova, Brașov, Galați, Ploiești, Oradea, Brăila, Arad, Pitești, Sibiu, Bacău, Baia Mare, Buzău, Dr. Tr. Severin; secundară – ce se constituie atât într-o rețea de complementaritate a rețelei primare, dar și în una de legătură între aceasta și cea terțiară; rețeaua terțiară, reprezentată de drumurile care se conectează direct la rețeaua rutieră secundară și asigură legătura sistemică a orașelor mici cu celelalte rețele.
Zece dintre proiecte, opt de autostradă și două de drum expres, ce însumează 400 de km, au fost introduse într-un scenariu de referință, deoarece se află în diverse faze de construire sau au semnate contractele. Prin această excludere, a rezultat lista proiectelor din rețeaua primară, care vor fi prioritizate, iar a căror finanțare va fi corelată cu sursele de finanțare disponibile sau posibile, în cadrul strategiei de implementare. Lista este compusă din 29 de proiecte ce însumează peste 3.000 km și care aparțin în majoritate rețelei TEN-T Core.
Prioritizarea proiectelor
Prioritizarea proiectelor va fi făcută printr-o analiză multicriterială (AMC) care se bazează pe următoarele criterii: eficiență economică – 35%, reducerea emisiilor de carbon – 20%, conectivitate strategică – 25%, utilizarea duală a infrastructurii – 15%, maturitatea pregătirii – 5%.
Lista sectoarelor rutiere de pe rețeaua secundară este compusă din 33 de proiecte de drumuri expres, drumuri transregio și eurotrans în lungime de aproximativ 3.600 km. Drumurile expres din rețeaua secundară nu au caracter major de conectivitate, fie sunt dublate de legături rutiere din rețeaua primară, fie au caracter de „ciot”. Separat, sunt 20 de variante de ocolire în proximitatea localităților care nu sunt deservite de drumuri de mare viteză.
Siguranța rutieră
Pentru perioada 2020-2030, se propune alocarea a 100 de milioane de euro pentru măsurile de creștere a siguranței traficului rutier: amenajări de intersecție giratorie pentru cele la nivel; îmbunătățirea amenajării intersecțiilor la nivel; construirea de benzi suplimentare pentru vehiculele lente; asigurarea siguranței întoarcerii in loc; aliniamente, semnalizare, bariere etc.
Extinderea autostrăzilor
Planul mai prevede extinderea cu cel puțin o bandă pe sens a unor autostrăzi, începând cu A1 București-Pitești. Se propun patru etape de mărire a capacității acesteia:
- Etapa 1 (experimentală): suprimarea benzii de urgență și transformarea în sector cu trei benzi pe sens (calea 2 – Pitești-București), între nodul Bolintin Vale și intrarea în București, coroborat cu scăderea vitezei maxime de circulație de la 130 la 100 km/h
- Etapa 2: dezvoltarea autostrăzii la trei benzi, pentru ambele sensuri, între București și km. 35
- Etapa 3: dezvoltarea autostrăzii la trei benzi pentru ambele sensuri, între km. 80 și Pitești Sud, sector de drum a cărui capacitate de transport vi fi depășită la momentul finalizării sectoarelor de drum de mare viteză Pitești-Sibiu, Pitești-Craiova și Găești-Târgoviște-Ploiești
- Etapa 4: dezvoltarea autostrăzii la trei benzi pentru ambele sensuri, între km. 35 și 80, în concordanță cu fluxurile de transport nou generate prin dezvoltarea rețelei rutiere de transport.
„În măsura în care se vor identifica și alte creșteri semnificative ale traficului rutier în lungul drumurilor de mare viteză, în proximitatea municipiilor, se pot propune și alte dezvoltări etapizate ale infrastructurii rutiere existente (de exemplu, A2 între București și Brănești, A1 în zona Sebeș, A1 în zona PTF Nădlac II – calea 1)”, precizează autorii planului.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
