Timpurile în care trăim sunt marcate de schimbări imediate și de o legătură extrem de strânsă între oameni, instituții și state, iar, în acest context, valorile morale devin din ce în ce mai importante. Printre acestea, integritatea are un rol crucial, constituind punctul de plecare prin care se construiește încrederea, atât între indivizi, cât și între cetățeni și instituțiile statului. Lipsa integrității poate determina, în timp, dereglarea oricărui sistem social, riscând apariția unui indice ridicat al corupției și al inechității.
Integritatea reprezintă mult mai mult decât o simplă virtute individuală, devenind o referință colectivă, în momentul în care este implementată și susținută de către societatea civilă. Într-un stat în care integritatea este la un nivel ridicat, instituțiile funcționează optim, devenind extrem de eficiente, iar fiecare cetățean are parte de servicii publice oneste și de un mediu social bazat pe încredere reciprocă. O societate sănătoasă este aceea în care fiecare cetățean are șanse egale, drepturile respectate și șanse reale de dezvoltare personală și profesională. Însă acest ideal nu poate fi atins fără ca integritatea să fie respectată, la toate nivelurile de decizie și conducere. Fenomenul corupției apare și se dezvoltă, în timp, acolo unde integritatea este la un nivel scăzut ori inexistent, contramandând, progresiv, întregul proces democratic. Din acest punct de vedere, integritatea nu este doar o valoare morală, ci o necesitate strategică, pentru un progres consistent al societății în care trăim.
Un rol determinant în menținerea unui serviciu public la standarde înalte îl are, fără doar și poate, administrația publică, de care cetățenii depind în fiecare zi. În absența integrității în rândul funcționarilor și a decidenților publici, calitatea acestor servicii scade, iar încrederea cetățenilor se erodează. Integritatea presupune respectarea strictă a normelor de conduită, transparență decizională, dar și implementarea unor mecanisme eficiente de control.
Promovarea integrității în societate nu poate avea loc în lipsa unor eforturi susținute de educare a noilor generații. Pentru că, indiferent de statul la care ne raportăm, ori de domeniul la care facem referire, fenomenul corupției nu poate fi explicat pe deplin fără a ține cont de factorul educație. Iar educația etică trebuie să pornească de la cele mai fragede vârste și trebuie să continue pe parcursul întregii vieți.
Spre exemplificare
În luna iunie 2025, ofițerii Direcției Generale au efectuat un număr de 3 percheziții domiciliare, dintre care una la sediul unei secții de poliție rurală și două la domiciliile a doi agenți de poliție, care își desfășurau activitatea în cadrul respectivei secții de poliție. Totodată, au procedat la ridicarea de bunuri și înscrisuri și au pus în executare un număr de 4 mandate de aducere, în cadrul unui dosar penal, în care a fost dispusă efectuarea, în continuare, a urmăririi penale față de 9 persoane fizice, care au dobândit calitatea de suspecți, respectiv cei doi polițiști și alte 7 persoane fără calitate specială.
În fapt, în perioada martie-mai 2025, cei doi agenți de poliție din cadrul secției de poliție rurală ar fi pretins și ar fi primit sume de bani și alte bunuri de la anumite persoane, în legătură cu îndeplinirea ori neîndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile lor de serviciu. În două cazuri, persoanele care au preluat și au transportat bunurile ar fi cunoscut că acestea erau oferite cu titlu de mită.
Cei doi agenți și-ar fi încălcat, în mod repetat, atribuțiile de serviciu, oferind sprijin mai multor persoane de pe raza unor localități, pentru ca acestea să fie exonerate de răspunderea penală/contravențională. Ar fi acționat, în mai multe rânduri, în beneficiul persoanelor care ar fi tăiat lemne în mod ilegal, precum și al celor care ar fi înlesnit aceste tăieri, în scopul însușirii și transportării materialului lemnos, pentru a fi vândut ulterior unor alte persoane.
În acest context, agenții de poliție nu ar fi procedat la verificarea și sancționarea acestor transporturi ilegale, asigurându-se că acestea nu vor fi depistate de alte organe cu atribuții de control, inclusiv de colegi ai acestora. Activitatea infracțională s-ar fi desfășurat atât în timpul serviciului, cât și în afara orelor de program, prin comunicarea către persoanele care transportau materialul lemnos a unor informații la care, altfel, acestea nu ar fi putut avea acces, precum programul și traseul urmat de ceilalți agenți din cadrul aceleiași subunități de poliție.
Totodată, pentru a înlesni activitatea infracțională, cei doi polițiști ar fi determinat un funcționar public, din cadrul unei primării de comună, să semneze un document ce ar fi conținut aspecte necorespunzătoare adevărului, referitoare la o cantitate de material lemnos ce a fost, inițial, depozitată la sediul secției de poliție rurală și, ulterior, comercializată, contra unei sume de bani.
Un număr de patru persoane (3 suspecți și un martor) au fost aduse cu mandat de aducere la sediul parchetului de pe lângă tribunal în vederea continuării cercetărilor.
Integritate, pentru credibilitate
O societate sănătoasă din punct de vedere al eticii reprezintă o societate mai solidă, mai pregătită și mai capabilă să se confrunte cu diverse provocări. Așa că, fie că facem referire la administrația publică, mediul de afaceri, sau relațiile interpersonale, integritatea este calea de urmat spre o dezvoltare durabilă și spre o viață socială armonioasă. Dezvoltarea acestei virtuți nu poate fi realizată doar prin sancțiuni și reglementări interne, ci prin educație, modele de conduită și un angajament ferm din partea fiecărui cetățean.
Adrian GRIGORE
subcomisar de poliție
Direcția Generală Anticorupție
