Evolutia abrupta a constructiilor in cursul anului 2008 a creat premisele dezvoltarii unui nou tip de escroci, care au castigat sume semnificative de pe urma societatilor de leasing. Despre mecanismul si modul in care s-au dezvoltat fraudele care au vizat finantatorii, am stat de vorba cu Jean-Claude Boloux, presedinte al Asociatiei Societatilor Financiare din Romania (ALB) si director general al BRD Sogelease.
Cand a devenit acuta problema fraudelor indreptate asupra societatilor de leasing?
Problemele privind fraudele indreptate asupra sectorului de leasing s-au intensificat din a doua jumatate a anului trecut, principalul segment vizat fiind cel al constructiilor. Aceasta pentru ca, daca un autovehicul trebuie inscris in circulatie, putand fi mai usor verificat, in sectorul echipamentelor, nu exista astfel de restrictii. La jumatatea anului trecut, sectorul de constructii se afla in plin boom, ceea ce a implicat achizitia unui numar mare de echipamente, adica inmultirea cererilor de finantare. In acest context, unele companii de leasing au devenit neglijente la evaluarea riscului. Iar atunci cand evaluarea este slaba, lasi poarta deschisa problemelor. Apoi, noi am descoperit fraudele, am atras atentia membrilor, iar in prezent sustinem implementarea unor masuri care sa reduca riscul aparitiei unor astfel de situatii. Este mult mai indicat sa prevenim, nu sa tratam problemele deja aparute. Tocmai in aceasta directie, am incheiat recent un protocol cu politia, privind schimbul de informatii. Vom incerca, de asemenea, sa determinam BNR sa ne acorde accesul la Centrala Riscurilor Bancare, pentru a putea identifica rau platnicii.
Foarte importanti in ecuatia fraudelor sunt furnizorii bunurilor care fac obiectul contractului de leasing. Am descoperit, in unele cazuri, ca fac parte din acelasi grup. Acelasi echipament (care, uneori, nici nu exista de fapt) este propus spre finantare mai multor societati de leasing, sumele totale stranse in urma fraudelor fiind foarte importante.
Sunt situatii in care apar dintr-o data probleme in cazul unor firme cu care companiile lucreaza bine de 3-4 ani. Probabil ca si-au vandut actiunile unor indivizi care nu sunt onesti, au vazut slabiciunea sistemului si a pietei si au aplicat pentru finantare.
Ce masuri trebuie luate pentru a fi evitate fraudele?
Trebuie sa urmarim lantul care caracterizeaza activitatea de leasing. In primul rand, trebuie sa fim siguri ca societatea pe care o finantam exista cu adevarat si ca este luata in evidenta corect la fisc. Apoi, trebuie verificat furnizorul, pentru a fi siguri ca exista, de asemenea. Trebuie sa fim siguri ca exista si bunul pentru care se solicita finantarea si ca ajunge la consumator. Aceasta inseamna ca un reprezentant al companiei de leasing trebuie sa fie acolo. Bineinteles ca receptia bunului nu intra in mod normal in obiectul unui finantator, dar tinand cont de situatia actuala, trebuie facut un efort.
La BRD Sogelease, am contractat companii specializate ca sa ne asiguram ca bunul care face obiectul leasingului corespunde comenzii si a fost livrat. Daca un consumator nu accepta aceste verificari, nu aprobam finantarea, pentru ca este clar ca are ceva de ascuns.
Trebuie sa fim siguri ca bunul exista, pentru a nu ne trezi dupa primele luni sau atunci cand apare prima rata intarziata ca nu mai e nimic de facut. Incercam, de asemenea, sa avem o baza de date a furnizorilor, pentru a-i putea ocoli pe cei aflati pe lista neagra.
Ati purtat discutii cu Asociatia Distribuitorilor de Utilaje de Constructii?
Ne-am intalnit cu reprezentantii asociatiei. Incercam sa implementam un sistem prin intermediul caruia sa ne ajute cu informatii privind furnizorii de echipamente, pentru a ne atrage atentia atunci cand este identificat un furnizor incorect. Daca ne vom unifica eforturile, se vor obtine rezultate bune.
Probleme au fost consemnate in toata tara. Bineinteles, cea mai mare parte a activitatii noastre se desfasoara la Bucuresti, dar nu putem vorbi despre astfel de actiuni doar in Capitala. Nici in ceea ce priveste tara de origine a echipamentelor nu putem vorbi despre o tendinta anume. Frauda este in principal concentrata in domeniul echipamentelor de constructii, in special asupra utilajelor pentru care nu exista formalitati de inregistrare.
Fraudele au continuat si la inceputul lui 2009?
Tinand cont de caderea inregistratape piata constructiilor, care a dus la reducerea semnificativa a cererilor de finantare, s-a diminuat si incidenta incercarilor de frauda. Acum, avem timp pentru un control mai bun, dar ar fi bine sa fim gata pentru reluarea cresterii economice. Probabil ca sectoarele de contructii si real estate vor fi primele la start si trebuie sa fim pregatiti in acest sens.
Credeti ca, pana la urma, va fi un an bun pentru constructii?
Este greu de preconizat cum va evolua sectorul constructiilor. Foarte important este ceea ce se va intampla in sectorul lucrarilor publice. Lansarea de proiecte publice de catre Guvern ar putea fi o oportunitate pentru redresarea domeniului constructiilor.
S-au inregistrat multe reposesii in sectorul de constructii?
Sunt din ce in ce mai multe. Problema este sa gasesti un alt cumparator, iar piata nu este pregatita pentru asa ceva. Sunt foarte multe vehicule provenite din reposesii si trebuie facut ceva pentru reglementarea pietei second-hand, pentru ca, altfel, se vor inregistra multe distorsiuni. Incercam, insa, in masura in care putem, sa evitam aceste reposesii. Cautam sa gasim solutii pentru a traversa aceasta perioada impreuna cu clientii buni, care sunt prinsi in blocajul financiar.
– Este dificil sa stabilesti valoarea totala a fraudelor, dar cred ca se cifreaza undeva intre 10 si 20 de milioane de euro.
Dosarul perfect ascunde frauda
Potrivit lui Andrei Brasoveanu, managing partner la casa de avocatura Ciurtin, Brasoveanu & Partners, fraudele din domeniul echipamentelor de constructii au vizat, in general, valori mici, cuprinse intre 5 si 18.000 de euro. El a atras atentia, in acest context, asupra „dosarului perfect de finantare“, care sta la baza acestor fraude, realizate prin complicitatea dintre client si furnizorul de echipamente si, in unele cazuri, cu ajutorul unui angajat al finantatorului, care ofera informatii privind ce acte sa depuna, in ce forma si in ce succesiune, astfel incat, in momentul in care este supus analizei de risc, dosarul sa treaca fara nici o verificare suplimentara.
Mecanismul este simplu: utilizatorul poate primi din partea furnizorului 20 de facturi pentru acelasi echipament, pe care le poate depune la toti finantatorii in aceeasi zi. Actele de finantare se fac pe aceeasi firma care astazi ii apartine clientului, dar maine si-ar putea schimba proprietarul sau ar putea disparea. Astfel, se pot face 20 de aplicatii simultan, obtinandu-se de 20 de ori finantare pentru acelasi bun. „Castigu rile din frauda sunt, in consecinta, enorme, motiv pentru care si resursele folosite sunt foarte bine pregatite si remunerate in consecinta“, a subliniat Andrei Brasoveanu.
Meda BORCESCU
