Colaborarea intre firmele de transport, cel putin la nivel local, pare a fi noua tendinta in transportul de calatori si singura modalitate de a asigura supravietuirea acestor afaceri. In Calarasi, au fost facuti pasi importanti in acest sens.
Sistemul de atribuire a curselor interjudetene, scaderea numarului de calatori odata cu criza economica, „pirateria“, dar si fiscalitatea tot mai apasatoare, au facut ca operatorii de transport persoane sa devina tot mai vulnerabili. Pe de alta parte, scaderea marjei de profit, precum si prelungirea valabilitatii programului de transport asigura pentru moment o anumita relaxare pe piata, existand putine interese din partea investitorilor pentru acest domeniu. Dialogul bun si colaborarea dintre firmele ce activeaza in Calarasi au facut ca acestea sa fie mai puternice, sa poata trece mai usor peste momentele dificile. Am vorbit cu reprezentantii a trei dintre aceste firme pentru a vedea cum arata astazi transporturile in Calarasi – Tudor Gheorghe este administrator al firmei Divertis Tudor, cu un parc de 19 autovehicule destinate transportului de persoane; Lucian Carapidis administreaza firma Tudan, cu 23 de autovehicule; Eugen Nae este administrator al firmei Sibocar, cu 21 de autovehicule.
„Este important faptul ca, de-a lungul timpului, problemele unui transportator au fost, in general, problemele tuturor. Acest fapt ne-a unit si ne-a determinat sa colaboram. In plus, spre deosebire de alte judete, aici se realizeaza un transport decent si avem un bun dialog cu autoritatile judetene. Este posibil ca si numarul mic de trasee judetene si interesul redus pentru acestea sa fi contribuit la acest lucru“, a aratat Lucian Carapidis, administrator Tudan.
Cele trei firme si-au inceput activitatea in 1993. „Am plecat de jos, fiind conducatori auto. La inceput, am avut o singura masina inchiriata, un RD. Acest model era regina soselelor; si astazi mai am doua astfel de autobuze. In prima faza, am inchiriat traseele de la autobaza de stat. Ne-au dat posibilitatea sa ne privatizam – ne inchiriau masinile impreuna cu traseele. Eu am fost primul care a cerut privatizarea si primul privatizat. Mai tarziu, am reusit sa mai cumpar o masina, dupa care au urmat licitatiile. Initial, se licita sub o alta forma, iar asocierea firmelor era posibila inclusiv la interjudetene. Cand am inceput cursele rapide de Calarasi-Bucuresti, noi (Divertis Tudor si Tudan n.r.) aveam cele mai aratoase autocare, o Setra si un Neoplan. Apoi ne-am luat Mercedes. Faceam foarte bine fata la aceste curse. Era o adevarata nebunie, veneau oameni si cu doua ore inainte de plecare, se faceau rezervari…“, si-a amintit Tudor Gheorghe, administrator Divertis Tudor.
„Erau peste 30 de soferi care au beneficiat de acest lucru. Practic, fiecare si-a inchiriat masina pe care lucra la acel moment. Fiecare s-a dezvoltat dupa cum a putut, asa cum a stiut sa se descurce. Atunci cand am inceput sa realizam cursele rapide, oamenii fugeau de la tren si veneau la autobuze. Trenul facea patru ore pana la Bucuresti, iar noi doar doua ore si, in plus, ofeream si conditii mai bune“, a completat Eugen Nae, administrator Sibocar.
Tot mai multe curse au fost infiintate pe principala ruta de transport, Calarasi-Bucuresti si, odata cu ele, au aparut si problemele. „Am fost printre primii transportatori privati care au inceput sa opereze in Romania dupa 1989. Succesul obtinut de noi a facut sa apara si alte firme pe acest traseu, pana la urma ajungandu-se ca, in prezent, sa existe curse din 30 in 30 de minute. Astazi, sunt opt operatori de transport care realizeaza curse Calarasi-Bucuresti. Oricum, am putut desfasura activitatea fara probleme pana la licitatia din 2008“, a precizat Lucian Carapidis, administrator Tudan.
La acel moment (2008), a aparut un operator de transport, care incepuse sa realizeze curse Calarasi-Bucuresti pe baza unei autorizatii de transport international, iar rezolvarea lenta a acestei situatii a demonstrat inca o data riscurile pe care le traverseaza transportatorii ce opereaza pe cursele regulate.
„Din fericire, problema s-a rezolvat cu ajutorul ARR si a actiunilor noastre sustinute. Atunci cand am avut aceste probleme, ni s-a sugerat inclusiv sa recurgem la o abordare violenta. Am fost destul de cerebrali pentru a nu da curs unor asemenea propuneri“, a spus Tudor Gheorghe.
Criza impune perfectionare si diversificare
Perioada de criza a insemnat in primul rand o diminuare puternica a numarului de calatori, cu aproximativ 30-35%. In plus, cresterea TVA precum si majorarea pretului la combustibil au fost suportate, cel putin pana in prezent, de catre transportatori, tariful de calatorie ramanand nemodificat. In aceste conditii, un control cat mai bun al costurilor a devenit esential.
„Pentru a mentine costurile cat mai reduse, avem propriile ateliere, unde putem realiza anumite interventii tehnice asupra masinilor. In plus, am incercat sa impunem soferilor nostri un stil de condus economic, iar rezultatele sunt destul de bune. Incercam, de asemenea, sa controlam cat mai bine veniturile, insa cazuri in care soferii nu taie bilet sunt inca destul de multe“, a precizat Tudor Gheorghe.
Mici abateri sunt acceptate de majoritatea firmelor de transport, dar, uneori, furturile soferilor devin semnificative. Tehnologia mo derna poate reprezenta un ajutor eficient.
„Am decis sa montez camere in autocare. Sistemul achizitionat este accesibil si il pot transfera cu usurinta de pe o masina pe alta, iar informatiile sunt stocate pe un minidisc. Dupa ce au realizat faptul ca stiu exact ce se intampla in timpul cursei, toti soferii s-au apucat sa spele tapiteria in masini, pentru a depista unde sunt ascunse camerele. Cred ca furturile sofe rilor depasesc 50 de lei pe cursa“, a declarat Lucian Carapidis.
Sunt si alte modalitati prin care soferii castiga bani in afara salariului. Este vorba despre transportul de colete.
„Sunt unii soferi care si-au facut bilete speciale pentru colete. Oricum, sunt cazuri in care soferii au plecat de la firme atunci cand activitatea lor a inceput sa fie supravegheata prin camere. Pana la urma, fiecare firma trebuie sa gaseasca modalitati de a pastra cei mai buni si mai corecti soferi, chiar daca acest lucru inseamna salarii mai mari. Oricum, aceste cresteri salariale sunt acoperite fara probleme prin stoparea furturilor“, a explicat Eugen Nae.
Nivelul scazut al veniturilor asigurate de transportul regulat a determinat dezvoltarea de noi activitati. In primul rand, este vorba despre transportul de conventie si cel turistic. „Cursele de conventie si cele uristice completeaza veniturile firmei, devenind tot mai importante in aceasta perioada dificila. Practic, la cursele turistice sau de conventie, poti fi sigur ca respectivele sume de bani vor fi incasate. Speram ca, intr-o perioada cat mai scurta, si cursele regulate sa devina din nou rentabile. Oricum, curse turistice avem doar pe perioada verii – doua-trei luni de zile si lucram cu agentii de turism din Bucuresti“, a precizat Eugen Nae.
Divertis Tudor a mers chiar mai departe, dezvoltand inclusiv activitatea de transport marfa.
Liberalizare, concesionare sau… acelasi sistem
De-a lungul timpului, s-a discuta despre mai multe posibile sisteme care sa inlocuiasca actuala modalitate de atribuire a traseelor, insa, indiferent daca a fost vorba despre liberalizare sau concesionare, niciodata nu au existat explicatii suficiente despre cum ar trebui sa arate noul sistem. In aceste conditii, transportatorii isi doresc ca actualul sistem sa nu fie modificat.
„S-a discutat in ultima vreme despre liberalizare, dar niciodata nu a fost explicat ce ar presupune. Actualul sistem permite castigarea de trasee pentru cineva care investeste intr-o masina noua si, totodata, determina operatorii ce opereaza trasee sa isi mentina o flota noua, cu un grad ridicat de confort. In aceste conditii, pentru noi cel mai bine pare sa fie mentinerea actualului sistem. Daca liberalizare inseamna sa ne strangem toti transportatorii in autogara si sa plecam fiecare cum poate, eventual lasandu-se si cu bataie, mai bine renuntam la ea. Ar insemna faliment pentru toata lumea“, a aratat Tudor Gheorghe.
Atribuirea directa a curselor ar putea fi o solutie in conditiile in care operatorilor de transport li s-ar solicita in schimb indeplinirea unor criterii bine stabilite. Transportatorii considera ca interesul statului ar trebui sa fie legat de asigurarea ordinii in transportul de calatori si nu de cumpararea de masini. Insa, indiferent de sistemul spre care se va indrepta transportul regulat, vor trebui sa fie gasite solutii pentru cea mai veche si mai importanta problema – pirateria.
„O problema foarte grea pentru noi este cea a piratilor. Merg cu autoturisme si chiar cu microbuze, dar nimeni ia masuri. Practic, ei sunt mai avantajati decat noi, pentru ca actioneaza cu mai mare libertate si se feresc de controale. Piratii racoleaza calatorii din autogara, avand masinile parcate in apropiere, iar fenomenul a castigat in amploare in ultima vreme. Sunt pirati care au deja mai multe masini si soferi care lucreaza pentru ei. Prejudiciul pe care ni-l aduc este semnificativ. Pentru ei, activitatea este cu atat mai atractiva cu cat nu platesc TVA si nici un alt fel de taxe si impozite. Din pacate, prea multi calatori nu inteleg riscurile la care se expun cand merg cu piratii si nici nu le pasa ca acestia nu desfasoara o activitate legala“, a precizat Lucian Carapidis.
Un alt aspect pe care transportatorii doresc sa-l imbunatateasca este legat de scoaterea clasificarii pe stele pentru transportul regulat. „Un autobuz categoria I asigura calatorilor conditii asemanatoare cu unul clasificat cu 2 si chiar 3 stele. Punctajul oferit masinilor cu stele a reprezentat o oportunitate la un moment dat pentru anumiti investitori cu bani, care au putut astfel sa intre mai usor pe diferite trasee“, a spus Tudor Gheorghe.
In plus, clasificarea autovehiculelor ar trebui sa se poata face la orice sediu RAR. „Nu inteleg de ce trebuie sa deplasam masinile la Bucuresti, cand avem RAR si la Calarasi. Pierdem o zi intreaga, la care se adauga si consumul inutil de motorina. Sunt si acestea pierderi, la care astazi am devenit atenti“, a completat Lucian Carapidis.
La fel ca si in alte zone ale tarii, transportatorii din Calarasi au inteles ca singura sansa de a depasi problemele este colaborarea pe plan local precum si activarea in cadrul unei asociatii reprezentative la nivel national.
„Din pacate, transportatorii nu sunt foarte puternici din punct de vedere al relatiilor. Atunci cand am avut probleme, am mers si ne-am plans, dar rezultate nu au existat. Cei puternici financiar sunt mereu avantajati, inclusiv atunci cand se discuta despre o noua legislatie. Ar trebui sa se gandeasca totusi cineva si la firmele medii si mici. Oricum, noi incercam sa fim cat mai activi in cadrul FORT ai carui membri suntem“, a declarat administratorul Divertis Tudor.
Radu BORCESCU
