Castelul Peles

Castelul Peles este situat in Sinaia, pe Valea Prahovei (la 44 km de Brasov si la 122 km de Bucuresti), pe drumul european E60 (DN1). Conceput ca resedinta de vara a regilor Romaniei, a fost construit la comanda regelui Carol I al Romaniei (1866 – 1914), dupa planurile arhitectilor Johannes Schultz si Karel Liman, si a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz si Berhard Ludwig din Viena.

Conform surselor online, castelul Peles este unul dintre cele mai impor­tan­te edificii de tip istoric din Romania, avand ca­rac­ter de unicat si este, prin va­loarea sa istorica si artistica, unul din cele mai importante monu­mente de acest fel din Europa celei de a doua jumatati a seco­lu­lui al XIX-lea.

Principele Carol I viziteaza pentru prima data localitatea in luna august a anului 1866. La vre­mea respectiva, Sinaia era un mic sat de munte, numit Podul Nea­gu­lui. Domnitorul hotaraste con­stru­irea unui castel intr-un loc re­tras si pitoresc: Piatra Arsa. Cativa ani mai tarziu, in 1872, el cumpara terenul (1000 de pogoane), iar lu­crarile incep in 1873, sub condu­ce­rea arhitectilor Johannes Schultz si Karel Liman.

Mai intai, lucratorii au depus efor­turi pentru a stapani elemen­tele capricioase ale naturii, cum ar fi cursurile subterane de apa sau alunecarile de teren. Pentru terminarea amenajarilor, a fost nevoie de 300 muncitori, care au lucrat timp de doi ani, sub supra­vegherea directa si atenta a lui Carol I. Piatra de temelie este asezata in 1875, aceleasi surse precizand ca acolo sunt ingropate si cateva zeci de monede de aur de 20 lei, primele monede ro­ma­nesti cu chipul regelui.

in 1883, are loc inaugurarea oficiala a Pelesului. Asezarea sa pe Valea Prahovei nu era intam­pla­toare. Nu departe, la Predeal, era pe vremea aceea granita Ro­ma­niei cu Austro-Ungaria. insa, in viitor, dupa unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat, castelul se va gasi chiar in inima tarii.

Pelesul va capata apoi o tot mai mare importanta, devenind re­se­dinta de vara a familiei regale ro­mane, care petrecea aici destul de multa vreme, de obicei din mai pa­na in noiembrie. Aici s-au tinut im­portante intruniri politice, cum au fost Consiliile de Coroana din 1914 (cand s-a hotarat neutra­li­ta­tea Ro­maniei din primul razboi mondial, care tocmai incepuse) si din 1925.

Cea mai importanta vizita a fost aceea a batranului imparat al Aus­tro-Ungariei, Franz Joseph, in 1896. Acesta a facut o multime de fotografii cu acel prilej, fiind im­presionat de frumusetea si bo­gatia castelului. In 1906 se as­tepta o noua vizita a imparatului, cu ocazia sarbatoririi a 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Cu acest prilej a fost amenajat la cas­tel aparta­men­tul imperial, insa vi­zita lui Franz Joseph nu a mai avut loc.

Primul castel electrificat din Europa

Chiar dupa inaugurarea sa din 1883, Pelesul va mai suferi modi­fi­cari, extinzandu-se mereu. La for­ma actuala se ajunge abia in 1914 (anul mortii regelui Carol I). Cas­te­lul are 160 de camere si mai multe intrari si scari interioare. Tur­nul central masoara nu mai putin de 66 de metri inaltime. Pe langa Pelesul propriu-zis, in zona au mai fost inaltate inca doua con­struc­tii mai mici, Pelisorul si Foi­sorul.

Pelesul are si o sala de teatru, cu o mica scena si 60 de locuri, plus loja regala. Castelul avea do­tari foarte moderne pentru epoca in care a fost construit. De exem­plu, plafonul de sticla al holului de onoa­re este mobil, putand fi actio­nat de un motor electric. inca din 1883, castelul are incalzire centrala.

Pe langa castel au fost con­stru­ite Pelisorul, Corpul de Garda, Economatul, Casa de Vanatoare Foisor, Grajdurile, Uzina Electrica si Vila sipot. Pana la terminarea castelului (1883), Regele Carol I si Regina Elisabeta, au locuit la casa de vanatoare. Datorita uzinei elec­trice proprii, Pelesul a fost pri­mul castel electrificat din Eu­ropa.

Locul nasterii regilor

Pelesul a avut o importanta deo­sebita pentru istoria tarii noastre. Aici s-a nascut, in 1893, viitorul rege Carol al II-lea (1930 – 1940), primul rege al dinastiei nascut pe pamant romanesc si primul botezat in religia ortodoxa. In 1921, la Foisor, s-a nascut fiul sau, regele Mihai I. In 1921, are loc la Peles, nunta principesei Ilea­na, una dintre surorile lui Carol al II-lea, la care participa o mul­ti­me de personalitati ale vremii, inclusiv Nicolae Iorga. Doi ani mai tar­ziu au loc serbarile semicen­te­narului castelului Peles (50 de ani de la inceperea lucrarilor).

Castelul va ramane resedinta a familiei regale pana in 1948, cand este confiscat de regimul co­munist. In 1953, Pelesul va de­veni muzeu, dar trebuie spus ca el putea fi vizitat, inca de pe vre­mea regelui Carol I. In 1990, si Pelisorul este deschis publicului spre vizitare.

Un calcul sumar arata ca intre 1875 si 1914 s-au cheltuit la Pe­l­es peste 16 milioane de lei-aur.

Din 1990, respectiv 1993 si pana azi, castelele Peles si Pelisor sunt redeschise spre vizitare. In anul 2007, dupa cinci ani de nego­cieri intre Statul roman si Casa regala, se ajunge la un acord, prin care castelul Peles, castelul Pe­li­sor, precum si intregul dome­niu Peles alcatuit din fostele de­pen­dinte regale, au reintrat in pro­prie­ta­tea Regelui Mihai I (1927-1930, 1940-1947), dar con­tinua sa fie ad­ministrate de statul roman. Ex­cep­tie face cas­te­lul Foisor, cladire inaugurata in anul 1881. Acordul cu Casa rega­la, expirat in anul 2009, in cazul castelului Pelisor, si in 2010, in cazul castelului Peles, a fost din nou prelungit.

Castel-muzeu

Dupa cum am spus, castelul a fost declarat muzeu in 1953. In ultimii ani ai regimului comunist, intre 1975 – 1990, Nicolae Ceau­ses­cu a ordonat inchiderea dome­niului pentru public. Singurele persoane acceptate in acest do­meniu au fost cele de intretinere, militare si personalul de paza. intreaga zona a fost declarata de interes protocolar.

Holul de Onoare este gran­dios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri si statu­e­te. Plafonul mobil din sticla, ac­tionat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem ma­nual, era un element de surpriza pentru vizitatorii regelui, care puteau sa admire seninul cerului in noptile de vara. A fost finalizat complet abia in 1911, sub indru­marea lui Karel Liman.

Biblioteca regala ii atrage in spe­cial pe cei pasionati de carti rare, avand coperti din piele si gra­vate cu litere de aur. Chiar si pen­tru cei mai putin familiarizati cu universul cartilor, exista un punct de atractie: usa secreta, o cale de acces in spatele unui raft cu carti, prin care regele se putea refugia in diverse incaperi ale Castelului.

Salile de arme, amenajate in pe­rioada anilor 1903 – 1906, ada­pos­tesc peste 4000 de piese euro­pene si orientale din secolele XIV – XVII. Cele mai pretioase sunt considerate armurile germane din secolele XVI – XVII si o armura completa pentru cal si cavaler, unica in Romania.

Sala de muzica a devenit salon de serate muzicale la dorinta reginei Elisabeta. Mobilierul de aici a fost primit in dar de la maharajahul de Kapurtala.

Sala Florentina, denumita si Marele Salon, impresioneaza prin plafonul sculptat in lemn de tei, aurit, cele doua mari candelabre si decoratiunile in stilul neo­ren­as­terii italiene.

Sala Maura este opera arhitec­tu­lui Charles Lecompte du Nouy, avand elemente hispano-maure, cu o fantana din marmura de Carra­ra, copie dupa o piesa din Cairo.

Sala de teatru are 60 de locuri si loja regala, fiind decorata in stilul Ludovic al XIV-lea. La etajul I se afla Sala de Concerte, ame­na­jata in 1906, in care se gasesc un cla­ve­cin executat la Anvers in 1621, un pian cu coada verticala Bluthner si o orga Rieger cu doua claviaturi.

Apartamentul Imperial a fost amenajat tot in 1906 cu ocazia vizitei imparatului Austro-Ungariei, Franz Josef I, invitat la aniversarea a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I.

Sala de Consilii seamana cu una dintre salile Primariei din Lucerna, Elvetia, iar in cabinetul de lucru se afla un birou impu­na­tor si un pupitru pentru audiente. Sufrageria, unde sunt expuse piese de argint de o mare valoare, este situata la etajul 1 si are un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea. Salonul Turcesc ada­pos­teste o colectie de vase tur­cesti si persane in alama.

Vitraliile Castelului Peles au fost cumparate si montate intre 1883 si 1914, cele mai multe fiind aduse din Elvetia si Germania, piese datand din secolele XV si XVII. De asemenea, Castelul are sapte terase decorate cu statui din piatra, fantani si vase orna­mentale din marmura de Carrara.

Dupa Castelul Bran, Pelesul este considerat al doilea muzeu din tara cautat de turisti. Numai in anul 2006 i-au trecut pragul peste 250.000 de vizitatori din tara dar si din SUA, Australia, Ja­po­nia si Noua Zeelanda. In prime­le sase luni din 2010, 80.000 de turisti au vizitat castelul Peles. Importanta Castelului este data si de masurile de securitate exis­tente: paza militara, suprave­ghe­tori si camere video.

Raluca MIHAILESCU

raluca.mihailescu@ziuacargo.ro