„Oamenii buni nu au nevoie de legi pentru a acționa responsabil, iar oamenii răi vor găsi întotdeauna o modalitate de a le ocoli” – Platon
Conducerea unui vehicul se realizează în spațiul rutier, fiind o activitate care, pe lângă stereotipurile motorii, necesare deplasării, implică atât respectarea strictă a unei legislații, cât și raportarea atitudinal comportamentală, calibrarea propriilor capacități cu situațiile reale din trafic și calibrarea socială indirectă cu ceilalți factori care sunt implicați în activitatea de transport (poliția rutieră, beneficiarii, controlorii ISCTR, funcționarii vamali etc.).
Primele ore de legislație, primele sfaturi pe care transportatorii le dau șoferilor nou angajați se referă la respectarea normelor de circulație, în esență a Codului rutier. Toata lumea știe că respectarea legislației rutiere nu numai că este obligatorie, dar ea reprezintă principalul suport privind siguranța rutieră și, de ce nu, civilizația în trafic.
Din păcate, nu puțini conducători auto consideră că legile rutiere pot fi încălcate, că acest aspect nu are legătură directă cu comportamentul în trafic. Acest sentiment apare din inconsistența unor atitudini de civism rutier, din neconsolidarea credinței că normele rutiere trebuie respectate firesc, de bunăvoie și pe deplin acceptate.
Prin comportamentul nostru, influențăm traficul și, la rândul nostru, suntem influențați de el. Conform Comisiei transporturi a Uniunii Europene, dacă toată lumea ar purta centura de siguranță, ar respecta limitele de viteză și nu ar conduce sub influența alcoolului, anual, peste 12.000 de vieți ar putea fi salvate pe șoselele europene.
În raport cu Codul rutier, în trafic putem întâlni trei tipuri de comportamente rutiere inadecvate.
Comportamentul non agresiv
Comportamentul non agresiv, ultra permisiv. Este un tip de comportament care poate deveni periculos tocmai prin gradul accentuat de permisivitate. Codul rutier poate fi încălcat și prin „cedarea” unor norme rutiere. Deși are prioritate, șoferul se oprește pentru a-l lăsa pe cel fără prioritate să treacă. Din păcate, un alt șofer care respectă prioritatea poate avea, în astfel de situații, neplăceri. Acest comportament se naște, în principal, pe de o parte din cauza necunoașterii codului rutier, iar, pe de alta parte, din cauza unui sentiment de inferioritate, de nesiguranță comportamentală.
Comportamentul agresiv liber consimțit
Șoferii care, deși știu că încalcă regulile de circulație (de la cele mai puțin riscante, cum ar fi o parcare nereglementară, până la cele cu grad ridicat de risc, cum ar fi consumul de alcool, depășirea în curbă, etc.), o fac în mod voit, conștient. Acest comportament este rezultatul unei imaturități emoționale, dar și a unei imposibilități de apreciere corectă a riscului.
Comportamentul agresiv involuntar
Poate cel mai periculos comportament este cel pe care putem să-l numim „comportament agresiv involuntar”. Este vorba despre acei conducători auto care, din diferite motive, lipsa de atenție, necunoaștere a codului rutier, încalcă legislația fără să știe că fac acest lucru. Acest tip de comportament, prin gradul ridicat de imprevizibilitate, este, de multe ori, cauza unor accidente rutiere grave.
Nu contează numai infrastructura…
Nu de puține ori, cei responsabili cu siguranța circulației, șoferii și, nu în ultimul rând, politicienii, în general, referindu-se la nedoritul „record” care ne situează pe primul loc în rândul statelor europene la numărul de decedați în accidente rutiere la mia de locuitori dau vina pe infrastructură.
Este adevărat, nu ne putem lăuda cu infrastructura, dar ea reprezintă doar o parte a întregului care determină insecuritatea în trafic la nivel național, comportamentele inadecvate în spațiul rutier, nerespectarea, sau ignorarea Codului rutier.
Fără măsuri care să se refere la educația rutieră, fără stagii de siguranță rutieră pentru reabilitarea șoferilor problemă, Codul rutier rămâne doar o lege pe hârtie, o lege pe care, atunci când nu ne vede nimeni, o putem încălca. Cel mai concret caz este cel al autostrăzilor (aici nu mai putem vorbi de starea infrastructurii) unde, zi de zi, poliția rutieră depistează, frecvent, șoferi care conduc cu peste 180 km/h! Și, cum poliția nu poate pune câte un polițist la fiecare intersecție, degeaba amenzile usturătoare, degeaba suspendarea permiselor de conducere. Statisticile arată că un procent de sub 5% din încălcările legilor circulației produc accidente. Sancțiunile pentru nerespectarea legislației rutiere nu pot schimba doar ele comportamentele greșite sau agresive din trafic.
Schimbare de mentalitate
Rezultatele sancțiunilor nu vor da roade dacă mentalitatea conducătorului auto, indiferent dacă este profesionist sau amator, rămâne aceeași. O problemă fără soluție? Nicidecum. Trebuie, doar, schimbate și mentalitățile celor care compun reglementările rutiere.
Factorii implicați trebuie să înțeleagă că, pentru îmbunătățirea siguranței rutiere, pentru formarea unor comportamente adecvate în trafic, sunt necesare măsuri coerente în domeniul educației rutiere. Măsuri coerente și pe termen lung. Plecând de la educația copiilor încă de la grădiniță și terminând cu școlile de șoferi și centrele de pregătire profesională. Și nu numai. Măsurile corective, la rândul lor, trebuie să reprezinte o pondere majoră în modalitățile concrete de acțiune. Un șofer care a comis o abatere penalizată cu o amendă usturătoare și cu suspendarea permisului pe perioada maximă, va fi oare peste 3 luni, atunci când va putea să-și redobândească permisul, mai responsabil, va avea el comportamente de trafic mult schimbate în bine?
Codul rutier trebuie sa rămână un set de reglementari care să faciliteze și să asigure siguranța tuturor celor implicați, direct sau indirect, în trafic și nu să devină un simplu instrument de aplicat amenzi și suspendări de permis. Lucru posibil în cazul în care răspunzătorii vor fi și responsabili, acordând atenția cuvenită și măsurilor preventive și corective.
Psiholog pr. Cristian SANDU
Cabinet de psihologie autorizat
E-mail: psih.cristian.sandu@gmail.com
Mobil: 0751 364 575
