Transportul multimodal de mărfuri este puțin utilizat de companiile din țară, reticența lor fiind cauzată de infrastructura inadecvată și de lipsa unor terminale moderne, conectate la toate modurile de transport de care dispune România (fluvial, maritim, feroviar, rutier și aerian). În plus, lipsesc lanțuri logistice multimodale și depozite pentru containere.
Costurile de transport și de transfer sunt mari, timpul de tranzit este ridicat, iar navigabilitatea pe Dunăre, redusă, relevă studiul „Transportul multimodal de marfă în România – evoluții și perspective”, realizat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) și Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF), din cadrul Autorității de concurență.
27 din 58 de terminale sunt active
În prezent, în România există 58 de terminale inter/multimodale, dar numai 27 sunt active și aproape jumătate deservesc portul Constanța, principala poartă de intrare a mărfurilor în țară, deoarece sunt situate în sud-estul țării. Din totalul terminalelor, 33 sunt proprietatea CFR Marfă (56,9%), însă doar 4 sunt active, se arată în analiza publicată de Consiliul Concurenței.
Transportul multimodal este utilizat de 2,3% dintre companiile active în România care au răspuns solicitărilor CNSDF și CSDN. Din cantitatea totală de mărfuri transportată multimodal, în 2023 (2,5 milioane de tone), 43,63% a fost pe feroviar-rutier (1,1 milioane de tone), iar 38,57% (1 milion de tone), pe rutier-feroviar-naval.
Transportul rutier, preferat
Transportul rutier se clasează pe prima poziție în preferințele companiilor, datorită duratei scurte a livrării mărfurilor și a mai bunei dezvoltări a rețelei rutiere, față de cea feroviară sau navală. Și din punctul de vedere al cantității totale de mărfuri transportate, transportul rutier se clasează pe primul loc (84,1%), fiind urmat de cel feroviar (11,1%) și de cel multimodal (3,1%). Transportul aerian nu este o opțiune frecventă în rândul companiilor, din cauza puținelor terminale cargo specializate și a costurilor foarte mari.
Infrastructura, încremenită în timp
Potrivit documentului, rețeaua de drumuri se dezvoltă greu, însumând puțin peste 86.000 km, iar căile ferate în exploatare, circa 10.600 km. În transportul naval, sunt 2.763 km de căi navigabile, 43 de porturi fluviale și fluvio-maritime/locuri de operare/puncte de lucru, la care se adaugă cel mai mare port maritim, Constanța, și canalul Dunăre-Marea Neagră. La transportul aerian, din cele 17 aeroporturi, doar 9 au fost utilizate pentru transportul mărfurilor (Otopeni, Cluj, Timișoara, Constanța, Craiova, Iași, Suceava, Arad și Sibiu).
CSDN și CNSDF au analizat transportul multimodal pe baza informațiilor transmise de companiile din industria prelucrătoare, de case de expediții, terminale intermodale/multimodale și de instituții publice.
Recomandări: investițiile, vitale
CNSDF și CSDN recomandă Guvernului să actualizeze Strategia Națională de Dezvoltare a Transportului Multimodal, arătând că investițiile în domeniu sunt vitale. Trebuie extinse rețeaua de linii electrificate și cea feroviară, mărite capacitățile de staționare în zona terminalelor și viteza trenurilor de marfă, construite terminale moderne, inclusiv în porturi, pentru transportul containerizat, care, în 2023, a reprezentat doar 5% din cantitatea totală de mărfuri transportată. În plus, terminalele CFR Marfă trebuie modernizate, iar cele inactive să fie operaționalizate și date în exploatare companiilor feroviare interesate. Dezvoltarea portului Constanța ar facilita transportul multimodal, iar creșterea capacității de depozitare și extinderea rețelei de autostrăzi vor reduce timpii de tranzit ai mărfurilor.
Digitalizarea transportului multimodal va permite o mai bună coordonare între tipurile de transport și va spori rentabilitatea în lanțul logistic. Importantă este și asigurarea unui regim fiscal echilibrat, astfel încât să nu fie favorizată, de exemplu, prin sistemul de taxe, o anumită modalitate de transport în defavoarea unor opțiuni mai puțin poluante.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
