CONFERINȚA ARILOG 2019: Meseriile viitorului 4.0

Profesioniștii din domeniul logisticii și supply chain-ului, furnizori de servicii, consilieri de business dar și reprezentanți ai unor mari clienți de servicii logistice din România și nu numai și-au dat întâlnire, la jumătatea lunii mai, la București, în cadrul evenimentului „To Dare is to Do!”, organizat de către Asociația Română de Logistică.

Ce înseamnă, de fapt, îndrăzneala, în lumea de astăzi a afacerilor? Înseamnă să ai curajul de a fi consecvent valorilor tale de bază, înseamnă disponibilitatea de a folosi în avantajul tău tendințele preferențiale de comportament, inspirația de a-ți lăsa (uneori) furnizorii să câștige, autonomia în adoptarea deciziilor, viziunea de a adopta automatizarea ca pe o certitudine a viitorului, înțelegerea schimbărilor inevitabile de pe piața muncii, precum și multe altele. Despre toate acestea am putut afla elemente interesante, în cadrul Conferinței ARILOG, care ne vor ajuta, cu siguranță, să ne adaptăm mai ușor la uraganele schimbărilor din domeniul logistic și nu numai.

Automatizarea nu înseamnă șomaj!

În urmă cu 20 de ani, îmi scriam articolele cu stiloul pe hârtie și le depuneam la redacție, unde un culegător profesionist le introducea în sigurul computer 386 disponibil. Astăzi, îmi pot scrie articolele direct pe telefonul mobil și le pot publica instantaneu pe site-ul revistei. Postul de culegător a dispărut din organigrama tuturor publicațiilor și editurilor din lume. Este, oare, acesta, un exemplu negativ al avansului amețitor al tehnologiei?

Prezentarea realizată în cadrul Conferinței ARILOG de către Irina Mincinopschi, general manager al companiei Depanero, a oferit răspunsul la această întrebare. Nu, pentru că automatizarea, în sine, oferă noi oportunități culegătorului de ieri, care, în cazul nostru, astăzi, s-a specializat în web design. Iar acesta este doar un exemplu.

Acest lucru se întâmplă în condițiile în care anumite meserii nu dispar peste noapte, ci gradual, uneori chiar fără să ne dăm seama. Iar altele noi le iau locul. Pe nesimțite, culegătorului nostru de texte din redacțiile de acum 20 de ani i s-au alăturat operatorii de mașini de cusut manuale, cei care introduceau manual date în bazele de date, cei care asamblau echipamentele electrice și electronice, arhivatorii documentelor fizice (în multe dintre situații), sortatorii de corespondență și alte asemenea categorii, iar acestea sunt numai câteva exemple ale meseriilor recente.

Dar, așa cum arătam, istoria ne arată că declinul unor domenii care reprezentau mari angajatori în anumite momente a fost compensat de creșterea unor noi sectoare, care au absorbit forța de muncă. Revoluția industrială a absorbit agricultorii, de exemplu.

Download (07.Irina-Mincinopschi_Depanero.pdf - PDF, 343KB)

Cine este și cine nu este „în pericol”?

Studiile realizate în ultimii ani arată că, din punctul de vedere al cererii de pe piață, au înregistrat creșteri substanțiale, peste tot în lume, cei care oferă servicii de îngrijire (medici, asistenți medicali, farmaciști, terapiști, îngrijirea copilului, tehnicieni și asistenți sociali), educatorii (învățători, profesori, personal auxiliar), managerii, profesioniștii din diverse domenii (contabili, ingineri, matematicieni, oameni de știință, specialiști în business și finanțe, avocați și judecători), cei specializați în tehnologie, constructorii (ingineri, arhitecți, muncitori, instalatori și operatori de utilaje), precum și creatorii (artiști, designeri, media, entertainment).

De cealaltă parte a baricadei, se află profesiile sau pozițiile pentru care scade cererea, în special în țările dezvoltate. Printre acestea se numără cei care interacționează cu clienții (vânzători, chelneri, recepționeri, personal hotelier – mai puțin în China și India), personalul de sprijin din birouri (funcționari, arhiviști, asistenți), mecanicii de reparații etc. Cea mai afectată categorie, cel puțin în SUA, Japonia și Germania, este reprezentată de o serie de job-uri din medii predictibile, printre care se numără o parte din personalul din producție, din serviciile de curățenie, din prepararea alimentelor, din anumite sectoare agricole, din gaming, din pază, chiar și din domeniul serviciilor funerare.

Robotizarea

Una dintre tendințele care „amenință” cu schimbări substanțiale piața muncii și care putem spune că a generat deja astfel de modificări este utilizarea roboticii. Primul robot industrial a fost introdus în 1961 iar un model care se putea mișca în șase direcții a apărut în 1971. De atunci și până în prezent, lucrurile au evoluat spectaculos, în special în mileniul al treilea, de la roboți care făceau treaba unui muncitor pe linia de fabricație, până la modele care realizează operațiuni extrem de complicate.

În agricultură, sunt utilizate din ce în ce mai mult tractoare și mașini autonome, controlate de către un singur operator, care coordonează mai multe utilaje de acest tip în același timp. Fermele de dimensiuni mari investesc, de asemenea, în mașini care culeg fructe.

Cei mai mari producători de astfel de roboți sunt Japonia, Uniunea Europeană și compania KUKA, care are subsidiare peste tot în lume și la care China deține cota cea mai importantă.

Inteligența artificială

Un alt domeniu este reprezentat de inteligența artificială. În prezent, sunt multe controverse în ceea ce privește moralitatea utilizării acesteia. Mașinile autonome vor intra în utilizarea de zi cu zi câte de curând, probabil la anul. Întrebarea se pune dacă pilotul automat al acestor mașini va alege, de exemplu, să sacrifice pasagerii pentru evitarea unui accident care ar face un număr mai mare din rândul celorlalți participanți la trafic. Acest lucru rămâne, încă, discutabil.

Orașele viitorului vor fi inteligente, acțiunea cetățenilor fiind monitorizată prin intermediul inteligenței artificiale, din motive de securitate, dar și pentru a analiza diferite servicii și produse.

Recunoașterea facială este folosită deja în aeroporturi, în supravegherea stradală, pentru combaterea terorismului, dar și pentru satisfacerea necesităților clienților.

Un alt exemplu este Amazon Go, un magazin inteligent în care totul este automatizat și în care nu există angajați umani.

La nivelul transporturilor, vehiculele autonome vor deveni din ce în ce mai populare în următorii 10 ani. Conform studiilor, cele mai importante schimbări vor surveni, fie că ne place sau nu, la nivelul transportului de mărfuri, un subiect asupra căruia ne-am îndreptat atenția cu multe ocazii.

Eventuala dispariție a profesiei de șofer profesionist va genera, numai în SUA, 3 milioane de șomeri.

Iar „problema” nu este atât de îndepărtată geografic de noi. De exemplu, în Helsinki, un computer care conduce un autobus decide ruta în timp real.

Iar acestea sunt doar câteva aspecte prezentate pe scurt.

Deci, care vor fi job-urile viitorului?

Esența pieței forței de muncă din viitorul nu foarte îndepărtat va fi flexibilitatea și deschiderea către schimbare. Sub presiunea evoluției tehnologiei, a schimbărilor sociale și climaterice, angajatul și angajatorul vor trebui să fie suficient de flexibili pentru a se adapta din mers schimbărilor permanente care vor apărea la nivelul serviciilor și produselor.

Desigur, și în domeniul logistic vor exista schimbări, precum și noi oportunități pentru specializări mai vechi:

  • Planificatorul cererii va deveni „depanator” comercial. Echipat cu sisteme de planificare pe bază de cloud, cu sisteme de actualizare a tranzacțiilor în timp real și algoritmi de învățare, „demand planner-ul” viitorului va deveni un creator de business. Autorizat să prioritizeze, să analizeze și să rezolve probleme de echilibru cerere-ofertă la nivel de tranzacție, acest job îi va răsplăti pe cei care vor fi capabili să își dea seama cine ar trebui să fie deservit de urgență și cine amânat, în timp real.
  • Planificatorul de producție va deveni maestrul personalizărilor. Lucrând în colaborare cu roboți care pot fi reprogramați în câteva minute, cu simulări secvențiale care testează digital mii de modalități de lucru în câteva secunde și cu mașinării IoT care asigură un grad înalt de precizie, managerul de producție va putea face orice, pentru oricine, pe măsură.
  • Managerul logistic va deveni director pentru satisfacția clienț Datele analitice și automatizarea din cadrul centrelor pentru satisfacerea nevoilor clienților vor extinde gama de opțiuni disponibile pentru „construirea” unei încărcături, planificarea unei rute și confirmarea livrării. Cele mai moderne sisteme de împachetare personalizate și opțiunile de expediție prin canale multiple, cum ar fi uberizarea sau dronele, vor face din logistică, după cum a subliniat prezentarea Irinei Mincinopschi, cel mai sexy job din supply chain.
  • Campionul durabilității va deveni stăpânul resurselor. Sustenabilitatea în supply chain este un subiect deloc nou în industrie, dar precizia în operare, combinată cu învățarea mecanică în ceea ce privește consumul optim al resurselor, pot crea o carieră care ar putea avea un impact financiar mai mare chiar și decât aprovizionarea.

Concluzia logică? Atunci când roboții și inteligența artificială vor înlocui munca fizică, vor lăsa loc pentru dezvoltarea creativității umane. Artiștii și inventatorii nu vor dispărea niciodată.

Raluca MIHĂILESCU

raluca.mihailescu@ziuacargo.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.