În mod sigur, între motivele pentru care trebuie să staţi mereu în priză se află lipsa personalului specializat, bine pregătit. Prea puţini manageri buni, training insuficient, presiune în creştere cauzată de absorbţia de către Vest a şoferilor. Un tablou în culori destul de închise… Dar unde vom ajunge în perioada următoare?
Este o întrebare la care a încercat să răspundă Christoph Flöthmann, doctorand în cadrul Universității Kühne, cu ocazia conferinţei Internationale ARILOG cu titlul „What keeps you awake?”, desfăşurată, la începutul lunii iunie, la Bucureşti.
Conform unui studiu realizat de Kühne Logistics University, la comanda Băncii Mondiale (BM), dar şi studiului bianual realizat de către BM privind performanța logistică a 150 țări, în logistică, problemele de personal se manifestă, în piețele emergente, în principal la nivel managerial, în timp ce, în țările dezvoltate, vizat este nivelul operaţional.
În cadrul studiului, au fost avute în vedere patru categorii de angajați: managerii (de transport, depozitare, supply-chain etc), supervizorii (șef de echipă în depozit, controlor de trafic), personalul administrativ (planificator de trafic, expeditor, funcționar depozit), personal operațional (șofer de camion, operator stivuitor, picker).
De menţionat că se poate observa o diferență substanțială între importanța și disponibilitatea competențelor pe toate cele patru niveluri ocupaționale, iar lacunele care se manifestă la nivel de personal se văd în rezultatul final. 61% dintre managerii chestionaţi în cadrul unui studiu privind impactul negativ al crizei angajaţilor competenţi din logistică, sunt de părere că lipsa de personal are un impact negativ asupra calității produselor și serviciilor, 52% au bifat inclusiv efectul produs productivității în logistică, în timp ce 48% au opinat că acest fapt generează inflație în domeniul salarizării. Aproximativ o treime dintre directorii consultaţi în cadrul acestui studiu au simțit că acest lucru îi împinge să se mulțumească cu un „echilibru al competențelor scăzute”, sau să își schimbe modelul afacerii.
Training…
Christoph Flöthmann a subliniat că diferențe semnificative între statele dezvoltate și cele emergente se manifestă și la nivelul trainingului. Astfel, în timp ce respondenții de pe piețele emergente declară că structurile din care fac parte nu oferă o varietate suficientă de cursuri sau training de calitate și nu alocă un buget suficient pentru această activitate, cei din regiunile dezvoltate se află la polul opus. În plus, în țările emergente se realizează foarte puțin training in-house, iar angajatorii se așteaptă ca personalul să fie competent pe ceea ce are de făcut încă din prima zi de activitate.
Promovare…
Ce ar fi de făcut pentru creșterea atractivității domeniului pentru posibilii interesați? Studiul prezentat de către Christoph Flöthmann evidențiază câteva lucruri importante. Respondenții au identificat mai multe aspecte ale activității logistice care pot fi promovate pentru a-i atrage pe recruți către o carieră în domeniu.
Printre acestea se numără, în ordinea scorurilor acordate, perspectivele de avansare către o poziție din senior management, importanța logisticii în cadrul economiei, satisfacția personală sau profesională, beneficiile materiale, natura aptitudinilor sau cunoștințelor necesare, securitatea job-ului, natura practică sau tehnică a activității, varietatea pozițiilor și specializarea lor, natura postului, accentul pe munca în echipă și prestigiul.
Un exemplu în sensul îmbunătățirii imaginii publice a logisticii este și campania „Love Logistics”, desfășurată de către Asociația Transporturilor de Marfă din Marea Britanie, care s-a bazat pe prezentarea unor clipuri care au adus în atenția publicului drumul parcurs, de la producător la consumator, de către unele elemente esențile pentru existența umană: alimente (laptele, de exemplu, de la vacă la clientul final) sau medicamente.
Provocări…
Conform studiului citat, în domeniul resurselor umane din logistică, se aşteaptă câteva provocări majore pentru următorii 5 ani. Iată-le, în ordinea importanţei acordate de respondenţi:
– 71% – recrutarea la nivel managerial;
– 69% – menținerea salariilor la un nivel competitiv;
– 63% – planificarea succesiunii;
– 63% – dezvoltarea calităților manageriale;
– 59% – menținerea unei căi definite în carieră;
– 57% – asigurarea unui training adecvat;
– 54% – păstrarea angajaților;
– 53% – recrutarea pentru a oferi acoperire 24/7;
– 52% – recrutare la nivel supervizor;
– 39% – recrutare la nivel operațional (în timp ce 37% o consideră o provocare minoră);
– 37% – relațiile de muncă;
– 27% – recrutarea pentru posturi administrative.
Deficit de 150.000 de şoferi în Germania!
Christoph Flöthmann a subliniat, de asemenea, faptul că, în Statele Unite, necesarul de șoferi de camion este de 35.000-40.000, Germania precizează că în 10-15 ani va avea nevoie de 150.000, Marea Britanie raportează o „lipsă” de 42.000-52.000, în timp ce 10% din camioanele din India sunt trase pe dreapta pentru că nu au șoferi. Iar acestea sunt doar câteva exemple. Astfel, semnalele sunt că, pe termen scurt și mediu, ne putem aștepta la o intensificare a cererii pentru șoferii români în străinătate.
Printre cauzele acestei situații, se numără creșterea cererii în domeniul transportului rutier de mărfuri, relativa lipsă de atractivitate a domeniului (nivelul salariilor, condiții de muncă, program de lucru dificil, imagine), înăsprirea regulamentelor, creșterea cerințelor privind calificarea, structura industriei.
Posibilele soluții pentru această problemă includ majorarea salariilor, îmbunătățirea condițiilor de muncă, îmbunătățirea imaginii șoferului de camion, schimbarea naturii activității, creșterea participării femeilor și a minorităților etnice, utilizrea sistemului de imigrare pentru importul de șoferi, suportul guvernamental pentru training, pentru îmbunătățirea serviciilor „de pe marginea drumului” etc, îmbunătățiri în productivitate (creșterea dimensiunilor și maselor maxime ale camioanelor, promovarea colaborării în supply chain, reducerea mersului la gol, mersul în pluton sau automatizarea camioanelor), sau transferul către serviciile feroviare ori navale.
Concluzii
Studiul prezentat de Kühne Logistics University confirmă lipsa de personal calificat din logistică pe toate cele patru niveluri de activitate. În țările aflate în dezvoltare se resimte mai acut la nivel managerial, în timp ce pe mai multe piețe dezvoltate criza cronică de șoferi reprezintă un motiv major de îngrijorare, care, într-un fel sau altul, se va transfera în Est. Această situație are mai multe cauze: salarizarea, condițiile de lucru, imaginea, structura demografică, amplasamentul unora dintre centrele logistice departe de centrele foarte populate, creșterea gradului de complexitate tehnică a activităților logistice, lipsa unui training specializat la toate nivelurile.
În acest context, este necesară o expansiune majoră a pregătirii profesionale, în special pe piețele emergente, iar creșterea calității „skill”-urilor din domeniu necesită o abordare care să implice mai mulți factori de decizie: un rol mai important trebuie asumat de către guverne, în timp ce rolul cheie trebuie jucat de către institutele și asociațiile profesionale. Iar toate acestea trebuie concepute pe măsura maturității logistice a fiecărei piețe în parte.
Salariile…
Nivelul mediu al salariilor din logistică în țările emergente este considerat de către 32% dintre respondenții din cadrul studiului prezentat de Christoph Flöthmann mult mai joase decât în alte domenii, în timp ce 24% le-au calificat ca fiind mai joase. Chiar și în statele dezvoltate, 14% consideră că sunt cu mult mai scăzute, iar 38% că sunt mai scăzute. Numai 3% din ambele regiuni au considerat că salariile sunt mult mai mari, iar alți 6% în țările în dezvoltare și 8% din cele dezvoltate că sunt mai mari decât în alte domenii.
Raluca MIHĂILESCU
raluca.mihailescu@ziuacargo.ro
