„Decât să te căiești pe urmă, mai bine să-ți pară rău la început!”
„Băusem; acum îmi pare rău; dar, ce să fac!?” – iată o declarație care se repetă destul de des atunci când, după un consum exagerat de alcool, unii dintre semenii noștri fac fapte pe care apoi, măcar formal, le regretă. Se spune că românul bea și la bucurie și la necaz; din păcate, unii români beau și la volan!
Majoritatea șoferilor consideră consumul de alcool la volan cea mai periculoasă și impardonabilă greșeală. Această atitudine este urmarea, pe de o parte, a consecințelor legislative – consumul de alcool peste anumite limite fiind singura infracțiune care se poate pedepsi penal, chiar dacă nu se produce un accident și nu există victime, iar, pe de altă parte, impactul social pentru cel în cauză este de tip negativ.
Deși reprezintă un comportament poate la fel de periculos, pentru mulți șoferi este aproape o laudă să spună prietenilor că au fost prinși de radar, că pe șosea nu le-a stat nimeni în față; mai puțin de laudă este să le explici acelorași prieteni că ai permisul suspendat pentru că te-ai suit băut la volan!
La rândul ei, societatea acceptă cu greu pe cei care sunt depistați cu alcool; dacă pentru un șofer care a greșit din alte motive de multe ori există compasiune și tendința de a-l apăra de rigorile legii – „ei, a greșit și el, ce vreți acum, să-i luați capul?!” – pentru cei „cu alcool” opinia unanimă este defavorabilă: „după ce că a greșit, mai era și beat!”
O problemă la nivel global
Nu există „filtru” organizat de poliția rutieră care să nu depisteze astfel de cazuri; de la șoferi care au „băut o bere” până la cei care, după cum mărturisea unul dintre ei, „nici nu știa că s-a urcat la volan!”.
Într-un răspuns semnat de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, și adresat ministrului delegat pentru relația cu Parlamentul Eugen Nicolicea, ca urmare a unei interpelări formulate de deputatul Tudor Ciuhodaru, se arată că în perioada 2010-2013, polițiștii rutieri au reținut pentru consum de alcool 76.389 de permise de conducere. Tot în aceeași perioadă, pe fondul consumului de alcool, s-au produs 3.378 de accidente soldate cu 517 decese, 3.453 răniți grav și 1.472 răniți ușor. Aceste cifre ne arată că nu este de glumit cu consumul de alcool la volan.
Accidentele produse sub influența băuturilor alcoolice sunt extreme de grave, statistica arătând că, în astfel de accidente, numărul deceselor și al răniților grav este de 2,5 ori mai mare decât al răniților ușor. În 4 ani, în România, și-au pierdut viața sau au fost răniți aproximativ 5.500 de oameni, număr egal cu cel al locuitorilor comunei Tisău din județul Buzău.
Cu problema consumului de alcool la volan nu se confruntă doar România. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și analizate de grupul financiar Allianz (Germania), la nivel global, fiecare al zecelea accident auto soldat cu decese este legat, într-un fel sau altul, de alcool.
Toate țările europene au legislație care interzice conducerea sub influența băuturilor alcoolice. Conform OMS (WHO Regional Office for Europe 2012a), patru dintre țările europene au stabilit limita legală a concentrației de alcool în sânge la 0 g/l, două țări europene au o limită legală a concentrației de alcool în sânge de 0,8 g/l, restul țărilor au stabilit limita legală a concentrației de alcool în sânge sub 0,5 g/l (limita recomandată de WHO și Comisia Europeană).
Și profesioniștii riscă
Ce îi face însă pe șoferii profesioniști, șoferi care din această activitate își câștigă existența, să abdice de la normele elementare și să consume alcool la volan?
Consumul de alcool este o metodă rapidă și plăcută de a modifica emoțiile, sentimentele, stările de dispoziție în general. Supararea, bucuria, agresivitatea, povara singuratății sau povara psihologică a responsabilităților, dorința de socializare, alungarea temporară a stresului, apărarea împotriva dorului de casă, iată câteva cauze care pot să facă un conducător auto profesionist să consume alcool. Efectele psihologice ale consumului de alcool pot crea impresia depășirii stărilor de teamă și inhibare, pot să facă singuratatea mai suportabilă, pot diminua sentimentele de izolare socială (singur el, și masina, pe perioade lungi de timp).
În realitate, consumul de alcool la volan are ca efect imediat reducerea coordonării și a timpului de reacție, diminuarea stării de vigilență, a atenției și a câmpului vizual. Totodată, alcoolul alterează luarea deciziilor, reduce responsabilitatea și autocontrolul, dă frâu liber acțiunilor agresive, riscante, necontrolate.
La 1 euro pentru prevenție, 36 euro economisiți
Pe termen lung, consumul de alcool are efecte atât în plan profesional, cât și social și familial. Scad productivitatea și performanțele, timpul de lucru este utilizat ineficient, apar întârzierile, absenteismul, indisciplina; de asemenea, apar consecințe negative în relațiile cu beneficiarii; consumatorul de alcool își schimbă frecvent locul de muncă. În plan familial, apare dezinteresul, neglijarea familiei și a educației copiilor, chiar destrămarea acesteia.
Consumul de alcool este o opțiune personală conștientă, opțiune care încearcă să fie mascată de tot felul de motivații; nu am putut să refuz, am băut la masă, am băut numai un pahar, prietenii au fost de vină…! Totdeauna se vor găsi scuze. Important este nu să găsim argumente care să scuze consumul de alcool la volan, ci argumente care să ne facă să refuzăm chiar și banalul pahar de bere.
Cu alte cuvinte, înainte să se producă evenimentele nedorite cauzate de consumul de alcool la volan, înainte să sancționăm dur acest consum (și bine facem!), să găsim și formele adecvate de prevenție. Astfel, poate vom reuși să salvăm viețile mai multor oameni nevinovați și să diminuăm pagubele materiale. Studiile indică faptul că, pentru fiecare euro investit în prevenirea consumului de alcool la volan, pot fi economisiți 36 de euro.
Că nu e ușor o știm; că trebuie, de asemenea.
Cauze în producerea anumitor accidente
Comisia Europeană (CE) şi Uniunea Internațională a Transportului Rutier (IRU) au realizat un studiu științific privind cauzele accidentelor camioanelor europene. Știind că există mulți factori care contribuie la producerea unui accident și cunoscând faptul că acești factori sunt interconectați, scopul studiului a fost acela de a identifica, pe lânga cauze, și ponderea factorilor răspunzători de producerea accidentelor.
Consumul de alcool și drogurile se regăsesc printre cauzele producerii unor anumite configurații de accidente (accident la intersecție, la coadă, la schimbarea benzii de circulație), cu o pondere variind între 1,4% și 3,6%.
Psiholog pr. Cristian SANDU
Cabinet de psihologie autorizat
E-mail: cristian_sandu38@yahoo.com
Mobil: 0751 364 575
