Creşteri la exporturi, dar nu cât la importuri

stock-photo-import-export-red-cubes-over-white-background-273395102România a avut anul trecut schimburi comerciale de peste 117 miliarde de euro, din care 62,951 miliarde euro (+7,6%) importuri şi 54,597 miliarde euro (+4,1%) exporturi.

Deficitul balanței comerciale a României a crescut însă cu 2,3 miliarde de euro, de la 6,046 miliarde euro în 2014 la 8,344 miliarde de euro în 2015, potrivit Ministerului Finanţelor.

„Activitatea de comerţ exterior a României a fost concentrată în mod special pe schimburile comerciale cu parteneri aparţinând spaţiului Uniunii Europene, astfel că exporturile intracomunitare au înregistrat în anul 2015 valoarea de 40240,8 milioane euro, în creştere cu 7,9% faţă de anul anterior. În schimb, valoarea expediţiilor către spaţiul extracomunitar pentru întreg anul 2015 au fost în scădere cu 5,2%, de 14.356,3 milioane euro”, precizează Ministerul Finanţelor Publice (MFP), pe baza datelor Comisiei Naţionale de Prognoză.

„Dinamica mai accentuată a importurilor s-a datorat intensificării importurilor intracomunitare în creştere de 10,1% în timp ce importurile din spaţiul extra UE, ce au însumat 14.380,6 milioane euro, au înregistrat o scădere de 0,1% comparativ cu anul precedent”, se arată în documentul MFP. Dinamica mai pronunţată a importurilor – în creştere la bunuri alimentare – nu provine în mod deosebit din reducerea la 9% a TVA la alimente aplicată începând cu 1 iunie 2015 – care a dus, totuşi, la creşterea cu 8,9% a vânzărilor cu amănuntul, susţinând dinamica cererii interne. „Tendinţa de creştere a consumului populaţiei a fost susţinută, totodată, de majorarea resurselor populaţiei determinată de creşterea salariului minim brut pe economie, cât şi de menţinerea inflaţiei negative, ceea ce a condus la creşterea venitului real disponibil”, arată MFP.

O influenţă favorabilă a fost exercitată şi de reînnoirea parcului auto care a determinat creşterea cu 19,3% a comerţului cu autovehicule în anul 2015.

Prăbuşire la exporturi în S2

În acest context economic, volumul schimburilor comerciale a evoluat diferit. Importurile au înregistrat o creştere de 8,2% în semestrul 1 (S1) faţă de S2 din 2014, prezentând o evoluţie similară de creştere (11,7%) pentru mărfurile provenite din zona comunitară şi de reducere pentru cele din zona non UE (2,1%).

Exporturile şi-au încetinit ritmul de creştere de la 6,0% în S1 la 2,3% în S2, în timp ce importurile au avut o dinamică în creştere de la 6,9 % la 8,2%. În continuare, statistica MFP este detaliată numai pe primele 10 luni din 2015.

Cele mai notabile creşteri la importuri în perioada ianuarie-octombrie 2015 au înregistrat grupele de produse băuturi şi tutun (22,5%), alimente şi animale vii (17,3%), precum şi maşini şi echipamente de transport (12,2%). La export, cele mai importante creşteri au fost consemnate la grupele de produse băuturi şi tutun (32,8%), maşini şi echipamente pentru transport (9,4%) şi uleiuri, grăsimi de origine animală şi vegetală (7,2%).

Clasificarea Standard de Comerţ Internaţional (CSCI)

Referitor la Clasificarea Standard de Comerţ Internaţional (CSCI), potrivit datelor statistice, la export, cele mai importante creşteri au fost realizate pentru grupa de produse băuturi şi tutun (32,8%), maşini şi echipamente pentru transport (9,4%) şi uleiuri, grăsimi de origine animală şi vegetală (7,2%).

În structura exporturilor, trei din cele zece secţiuni deţin împreună 76,7% din totalul acestora, respectiv maşini şi echipamente de transport (44,2%), articole manufacturate diverse (15,7%) şi mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă (16,8%). Importurile conform CSCI au înregistrat cele mai notabile creşteri pentru grupele de produse băuturi şi tutun (22,5%), alimente şi animale vii (17,3%) precum şi maşini şi echipamente de transport (12,2%).

Pentru grupa de băuturi şi tutun, unde s-au înregistrat cele mai mari dinamici atât la export (32,8%) cât şi la import (22,5%), valoarea achiziţiilor pentru astfel de produse în perioada ianuarie-octombrie 2015 a fost de 457,4 mililoane euro, în timp ce livrările către piaţa externă s-au situat la 878,3 milioane euro, rezultând aşadar un sold pozitiv al balanţei comerciale de circa 430 milioane euro.

În ceea ce priveşte grupa alimentelor şi animalelor vii, aceasta a înregistrat cel mai mic deficit din perioada analizată (751,5 milioane euro) iar schimburile comerciale derulate de România cu produse din grupa articolelor manufacturate şi a maşinilor şi echipamentelor pentru transport s-au soldat cu un excedent de 2.044,2 milioane euro respectiv 971,3 milioane euro.

Structura importurilor este dominată, de asemenea, de trei grupe ale aceleiaşi clasificări, care împreună însumează 72,2% din total, respectiv maşini şi echipamente pentru transport (37,0%), mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă (21,4%) şi produse chimice şi produse derivate (13,8%).

Clasificarea Produselor şi Serviciilor asociate (CPSA)

Conform Clasificării Produselor şi Serviciilor asociate (CPSA), România a avut creşteri semnificative la exportul de echipamente electrice (18,1%), autovehicule de transport rutier, remorci şi semiremorci (9,4%) precum şi la maşini, utilaje şi echipamente (7,4%).

De asemenea, exporturile de produse ale industriei construcţiilor metalice şi produselor din metal şi de calculatoare şi produse electronice şi optice au avut evoluţii deosebit de bune, creşterile acestora apropiindu-se de nivelul înregistrat pentru întreg anul 2014.

În ceea ce priveşte importurile, acestea au înregistrat creşteri importante pentru grupele produselor agriculturii şi vânătorii (27,3%), autovehiculelor de transport rutier, remorci şi semiremorci (16,3%) şi echipamentelor electrice (15,9%).

„Trebuie menţionat că importul în perioada ianuarie-octombrie 2015 de echipamente electrice a depăşit deja nivelul anului 2014 (când creşterea a fost de doar 0,2%) iar cel de autovehicule de transport rutier, remorci şi semiremorci s-a situat cu 0,3 pp peste cel înregistrat în acelaşi an”, precizează MFP.

Analiza mai detaliată pe activităţi relevă faptul că deficitul înregistrat de grupa „Alimente şi animale vii” se datorează produselor alimentare, în timp ce produsele agricole au înregistrat un excedent de 1064,8 milioane euro.

Cât priveşte impactul extinderii cotei reduse de TVA la toate alimentele, se constată în primele zece luni ale anului 2015 o creştere cu 10,3% a importurilor de produse alimentare, dinamică inferioară vânzărilor cu amănuntul a produselor alimentare, băuturi şi tutun (+17,4%).

„Se poate, astfel, concluziona că produsele autohtone, deşi au înregistrat vânzări superioare celor din import, nu au putut satisface integral cererea internă. În valoare absolută, importurile au crescut în această perioadă cu 3.457,5 milioane euro”, mai arată MFP.

Excedent la comerţul cu ţiţei şi autovehicule de transport

Referitor la prelucrarea ţiţeiului, activitatea de comerţ exterior a României s-a soldat în intervalul ianuarie-octombrie 2015 cu un excedent în valoare de 548,2 milioane euro, iar cea aferentă schimburilor comerciale cu autovehicule de transport rutier, remorci şi semiremorci s-a finalizat cu un excedent comercial de aproape 3,8 miliarde de euro.

Cele mai ample reduceri în primele 10 luni din 2015, atât în cazul exportului (cu o valoare nesemnificativă de numai 11,7 milioane euro), cât şi a importului s-au înregistrat la activitatea „Petrol brut şi gaze naturale”.

„Este de menţionat că reducerea importurilor de combustibili din ianuarie-octombrie 2015 cu 35,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2014 este cauzată în exclusivitate de cotaţiile scăzute de pe pieţele internaţionale. Datele statistice privind importul principalelor resurse de energie primară indică o creştere a acestora cu 8,5% în primele 10 luni din 2015, în timp ce cotaţia petrolului pe pieţele internaţionale a scăzut în această perioadă, conform FMI cu aproape 48%”, relevă statistica Ministerului Finanţelor.

Exportăm cel mai mult în Germania, Italia, Franţa şi Ungaria

Cele mai însemnate ponderi în totalul exporturilor româneşti în perioada ianuarie-octombrie 2015 le au patru ţări aparţinând spaţiului Uniunii Europene, după cum urmează: Germania (19,9%), Italia (12,5%), Franţa (6,7%) şi Ungaria (5,4%). Ponderi însemnate în total exporturi au fost înregistrate şi pe relaţiile României cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (4,3%), Turcia (4,0%) şi Bulgaria (3,3%).

În ceea ce priveşte importurile, Germania şi Italia îşi păstrează primele două locuri, cu 19,8%, respectiv 10,9% din total, ierarhia fiind apoi puţin modificată: Ungaria şi-a adjudecat locul trei (8,0%), fiind urmată de Franţa, cu o pondere de 5,6%.

De asemenea, importuri semnificative au provenit din Polonia (4,8%), China (4,5%) şi Olanda (3,9%). Soldul balanţei comerciale pentru primele zece luni ale anului 2015 cu principalele ţări partenere a atins cea mai mare valoare negativă (1694,9 milioane euro) în cazul Ungariei şi un excedent de 709,4 milioane euro în cazul Marii Britanii. Valori pozitive ale balanţei s-au mai înregistrat şi pentru relaţiile comerciale cu SUA (328,1 milioane euro) dar şi cu Franţa (140,4 milioane euro).

Spaţiul extracomunitar – BRICS

Cât priveşte activitatea de comerţ exterior a României cu ţările din spaţiul extracomunitar din blocul denumit în mod generic BRICS, exporturile către Federaţia Rusă în primele 10 luni din 2015 au însumat 842,0 milioane euro, în scădere cu 33,1% faţă de perioada similară din 2014. Urmează China, cu 438,6 milioane euro, având, de asemenea, o scădere cu 8,5%.

La importuri, cele mai mari valori au fost înregistrate din China, cu 2338,2 milioane euro, apoi de Federaţia Rusă, cu 1737,3 milioane euro, având ponderi în totalul importurilor româneşti de 4,5% respectiv de 3,3%. „După cum se observă, balanţa comercială a României cu cele cinci ţări analizate s-a închis cu un sold negativ de 2.809,8 milioane euro pe fondul importurilor semnificativ superioare exporturilor din China şi Federaţia Rusă”, precizează MFP.

Download (TABELE-EXPORTURI_LUCRU.doc - DOC, 142KB)

Download (TABELE-EXPORTURI.pdf - PDF, 466KB)

Magda SEVERIN

magda.severin@ziuacargo.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.