„Analfabetul viitorului nu va mai fi cel care nu știe să citească, ci acela care nu știe să înțeleagă” – Alvin Toffler
Ca să înțelegem ce înseamnă să fii lider astăzi, trebuie să învățăm din trecut, să privim, cu atenție, în jur și să luăm cu asalt viitorul, fără niciun fel de idee preconcepută. Specialiștii în resurse umane în supply chain afirmă că lideri buni sunt cei care își ating obiectivele, liderii ieșiți din comun își ating obiectivele și construiesc echipe excepționale, iar… marii lideri ai lumii sunt cei care lasă în urma lor o moștenire.
Despre lideri, ne-a vorbit recent Mircea Țiplea, senior consultant AMROP România, companie membră a AMROP, unul dintre cele mai mari grupuri de executive research din lume.
„Am să abordez leadership-ul într-un context mai larg, ca să înțelegem ce se schimbă, astăzi, din acest punct de vedere, de unde venim și, eventual, să intuim încotro mergem”, a arătat Mircea Țiplea, precizând că acest subiect trebuie abordat în contextul în care, la nivel internațional, se afirmă, din ce în ce mai des, că trăim o nouă revoluție industrială.
Cum definesc, însă, economiștii revoluția industrială?
În primul rând, ea trebuie asociată cu o nouă sursă de energie, iar, odată cu apariția acesteia, se dezvoltă un nou mod de comunicare a ideilor și a mărfurilor. Nu în ultimul rând, trebuie să fie ceea ce Joseph A. Schumpeter a definit ca fiind un eveniment economic de distrugere creatoare sau, altfel spus, într-o revoluție industrială: în același timp, se distruge ceva vechi și se câștigă ceva nou.
„Fiecare dintre noi a auzit cuvântul sabotaj, însă puțini știu de unde vine. În prima revoluție industrială, atunci când Watt a inventat o mașinărie care putea folosi motorul cu aburi, un țesător din Lyon a cumpărat un motor cu abur și a dat afară toți țesătorii. Aceștia, fiind amenințați de o sărăcie cruntă, și-au scos saboții din picioare și au aruncat în mașinărie, pentru a-i bloca mecanismul. Primul moment de sabotaj a fost în prima revoluție industrială, dar și acum trăim momente de sabotaj. Atunci când oamenii intră în panică din cauza faptului că fie tehnologia, fie altceva, le amenință siguranța… își scot saboții din picioare”, a apreciat Mircea Țiplea.
Watt
Concret, prima revoluție industrială a avut loc în secolul 18, o dată cu inventarea motorului Watt. Invenția a generat un nou mod de comunicare a ideilor, pentru că, imediat, cineva și-a dat seama că așa poate automatiza presa Gutenberg și… au apărut presa scrisă și manualele, iar, apoi, democrația modernă bazată pe libera exprimare a ideilor. În paralel, a început să se manifeste, prin intermediul trenului, un nou mod de comunicare a mărfurilor – trading. În secolul 19, dacă voiai să devii o companie care să aibă acces la consumatori, trebuia să îți transporți marfa pe calea ferată, cea care îți dădea, prin urmare, dreptul să devii logistician sau un producător la scară națională. Bineînțeles, a apărut și un nou mod de producție – manufactura.
Edison, Daimler și Diesel
Un secol mai târziu, fiindcă un ciclu se întinde pe aproximativ 100 de ani, o dată cu Edison, Daimler și Diesel, a apărut energia electrică și un nou motor cu combustie internă. Acestora li s-au adăugat un nou mod de comunicare a ideilor, prin intermediul telegrafului, telefonului, radioului și televiziunii, și, bineînțeles, un nou mod de comunicare a mărfurilor. În consecință, a apărut multinaționala, pentru că era posibil să comunici oriunde în lume.
Tim Berners-Lee
A treia revoluție industrială a fost declanșată de un belgian – Tim Berners-Lee, care, în 1990, a dezvoltat world wide web-ul, sau internetul. Putem vorbi, astfel, de „intelligence” ca despre o nouă sursă de energie, la care se adaugă un nou mod de comunicare a ideilor prin intermediul internetului și un nou mod de comunicare a mărfurilor, care devin digitale. Astăzi, din punctul de vedere al industriei, multinaționala reprezintă o soluție de secol 20, secolul 21 fiind caracterizat de economia colaborativă. În paralel, în societate, se schimbă valorile.
„Astăzi, indivizii fac ceea ce făceau companiile înainte, companiile fac ceea ce făceau statele iar statele… nu prea mai știu ce să facă, decât reglementări sau dereglementări, în funcție de nevoile pieței. Din păcate, se manifestă disputa generată de faptul că economia este globală, în timp ce politica a rămas locală. Din alte puncte de vedere, precum acela al umanității, vedem și alte mari schimbări, în toată această poveste pe care o trăim cu toții”, a menționat consultantul, propunându-ne să aruncăm o scurtă privire asupra barierelor care s-au manifestat de-a lungul timpului.
Bariere…
Cunoașterea e prima dintre ele, iar depășirea ei a venit o dată cu presa Gutenberg. O altă problemă a ținut de capacitatea de a produce la scară largă – rezolvată o dată cu apariția motoarelor. Ulterior… capacitatea de a comunica în timp real de la un capăt la altul al lumii a fost rezolvată în a treia revoluție industrială. Mai este, însă, o barieră de trecut: ÎNCREDEREA.
„Putem, teoretic, să facem afaceri, acum, cu oricine în lumea aceasta, însă nu avem încredere că de partea cealaltă este un om sau o mașină care își va respecta promisiunile. Aici intervin digitalizarea și tehnologiile blockchain, care promit că, în viitor, vom ști că putem face afaceri în siguranță. Dacă vă uitați cu atenție… cel mai bine a prins un concept genial, acela de smart contracts.”
Mircea Țiplea a subliniat că a doua dimensiune pe care trebuie să o avem în vedere este cea legată de transumanism. „Până acum, timp de 7.000 de ani, medicina a fost exclusiv terapeutică, te duceai la doctor pentru că te durea ceva… Acum, analizele vizează ADN-ul și eliminarea secvențelor deteriorate… Pentru a nu moșteni Alzheimer, poți înlocui, din faza de embrion, secvența ADN cu probleme cu una sănătoasă, iar astfel de analize sunt, în prezent, disponibile la nivel internațional pentru sume modice de 3-400 de dolari. Tentația de a face așa ceva va fi extraordinară. De exemplu, pe Wall Street, cei mai mulți brokeri apelează la stimulente neuronale pentru a putea face față nivelului extrem al competitivității. Astăzi… poți trăi sentimentul că ești neputincios în fața mașinilor!”
VUCA
Una peste alta, ceea ce aduce această revoluție industrială este ceea ce armata americană a denumit, atunci când a ajuns în Afganistan, VUCA – pentru a descrie un teren volatil, incert, complex și ambiguu. Acronimul a fost rapid adoptat de economiști.
Despre ce înseamnă să fii lider într-o lume VUCA, vom vorbi, însă, în numărul următor.
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
