De caruta Europei

Sunt atat de multe statistici care plaseaza tara noastra pe ultimele locuri in Uniunea Europeana. Si stim prea bine ca aceasta este realitatea. Dar unde se plaseaza segmentul transporturilor?

Romania ofera o infrastructura deficitara, ceea ce duce la un consum de carburant crescut, o uzura accelerata a vehiculelor si dificultati greu de depasit in ceea ce priveste respectarea timpilor de odihna pentru soferi. Pretul motorinei este un alt aspect ingrijorator, atingand un nivel comparabil cu cel din tarile cele mai dezvoltate ale UE. Noroc ca in Romania salariile sunt mai mici… dar, vai, nici acest calcul nu este bun. Sfarsitul crizei pare sa se apropie, iar soferii (si nu numai ei) incep sa viseze la castigurile fabuloase din strainatate si, astfel, in curand, firmele romanesti s-ar putea confrunta din nou cu lipsa fortei de munca. Toata lumea isi aminteste perioada premergatoare crizei, cand putine firme mai discutau despre soferi bine pregatiti si aproape toti transportatorii cautau pur si simplu soferi… Si daca tot suntem la un mini bilant al problemelor, trebuie sa amintim, macar in trecere, de legislatie – stufoasa, schimbatoare, interpretabila…

Nu putini sunt cei care au semnalat faptul ca legile in Romania par mai degraba sa te oblige sa iti dovedesti nevinovatia. Cu alte cuvinte, toti sunt vinovati, iar cei corecti au sansa sa dovedeasca acest lucru. in aceste conditii, nu avem de ce sa ne mai miram de numarul mare de procese, decontestarea majoritatii proceselor verbale intocmite de organele de control. Cu totii discutam strict pe litera legii, ne legam de fiecare cuvant si virgula pentru a amenda si respectiv contesta amenda in functie de partea baricadei in care ne aflam. Sintagma „spiritul legii“ este de mult uitata, in conditiile in care nici nu mai exista asa ceva.

Costuri mai mari, o piata mai nesigura, angajati nedisciplinati si slab pregatiti, parteneri de afaceri dificili, posibilitati restranse de finantare… Cum isi vor crea companiile romanesti avantajul competitiv? Pare o misiune imposibila! Este momentul in care oricine poate intelege abandonul. Sunt motive suficiente in acest sens. Si sa nu ne facem iluzii, odata cu aderarea la UE, firmele din tara noastra au intrat intr-o cursa de anduranta alaturi de companiile din celelalte tari ale Uniunii. Nu exista odihna – cine se opreste pierde. Iar in aceasta competitie doar locul intai este castigator (numai cei care reusesc sa isi atraga si pastreze clientii supravietuiesc). In acest maraton, firmele romanesti au plecat cu o mana in ghips si un picior scrantit si incearca sa intreaca adversari bine antrenati si dotati cu echipamente moderne. Nu putem visa ca acesti adversari ce vorbesc doar despre competitivitate se vor opri din cursa pentru a astepta concurentii mai lenti.

Criza economica a facut ca distantele sa se atenueze, cel putin in domeniul transporturilor, insa iesirea din criza ar putea fi cumplita. Este momentul in care, desi activitatea de zi cu zi este in continuare legata de supravietuire, strategia privind atingerea succesului trebuie sa fie deja bine conturata.

Greselile nu mai sunt permise, imbunatatirea continua a activitatii reprezinta o necesitate… Pasivitatea nu mai este o optiune, iar daca ne limitam doar la a copia metodele altora nu vom face decat sa ne consolidam pozitia „de caruta“. Este necesar sa iti cunosti concurenta, dar pentru a castiga este nevoie de preluarea initiativei. Iar daca exista obstacole prea mari pentru a fi depasite de catre o singura firma, cum ar fi infrastructura sau legislatia, trebuie apelat la patronate. Care, la randul lor, devin mai sigure, mai puternice, mai competitive pe masura ce numarul membrilor activi creste.

Radu BORCESCU

radu.borcescu@ziuacargo.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.