… Șoferi, dispeceri etc… În cei peste 15 ani de carieră, în transportul european, iar, mai recent, și în cel intercontinental, am întâmpinat numeroase provocări. Întotdeauna, am știut că voi găsi soluții pentru fiecare dintre ele, însă, fără îndoială, cele mai mari dificultăți au fost legate de nivelul de know-how al colegilor, subordonaților sau colaboratorilor mei.
Unii dintre ei erau, deja, bine pregătiți și discutam la un nivel avansat, în timp ce alții aveau nevoie de instruire și ghidare. Nu este nimic greșit în asta – cu toții am pornit de la zero, la un moment dat. Totuși, lipsa unei pregătiri adecvate poate duce la decizii greșite, cu efecte negative asupra afacerii. Iată câteva exemple concrete.
Dispecerul neatent
O simplă greșeală, precum atribuirea unei rute incorecte, poate genera costuri suplimentare semnificative. Lucrurile se complică și mai mult, dacă dispecerul nu are cunoștințe solide de orientare geografică și direcționează camionul într-o direcție greșită.
În plus, terminologia specifică transporturilor, diferitele proceduri și practicile legislative europene devin tot mai complexe. Reglementările, precum EKAER, e-Transport sau procedurile vamale, nu sunt cunoscute de toată lumea și nu există o școală, în România, care să ofere o instruire completă, în acest domeniu. Universitățile de profil nu pot ține pasul cu toate modificările legislative și operaționale, care apar constant.
Din acest motiv, meseria de dispecer se „fură” și se învață greu. Este obligația fiecărui dispecer să fie la curent cu toate noutățile din industrie. Munca lui nu se termină când camionul ajunge la încărcare sau descărcare, ci doar atunci când deține cunoștințe solide despre întregul lanț operațional.
Șoferul slab pregătit
Se spune, adesea, că șoferul este ambasadorul companiei în fața clientului, iar această afirmație nu poate fi mai adevărată. Totuși, combinația dintre un dispecer slab pregătit și un șofer fără experiență poate deveni un generator major de costuri.
Problemele uzuale includ:
• Dispariția nejustificată a combustibilului din rezervoare, urmată de explicații „exotice” ale șoferului.
• Accidente cauzate de arimarea necorespunzătoare a mărfurilor.
• Erori în completarea documentului CMR, care duc la imposibilitatea recuperării banilor de la client.
Aceste exemple sunt doar o mică parte din provocările întâlnite și, cu siguranță, cititorii acestui articol se pot regăsi în multe dintre ele.
Managerul incompetent
Un alt pericol major, pentru orice companie de transport, este managerul slab pregătit, care pretinde că „știe meserie”, dar, în realitate, afectează echipa și distruge ceea ce s-a construit. Gestiunea echipelor necesită un nivel ridicat de inteligență emoțională, combinat cu cunoștințe tehnice solide.
Nu sunt de acord cu ideea că un manager nu trebuie să cunoască industria, deoarece are specialiști subordonați. Managerul trebuie să înțeleagă, în detaliu, domeniul în care activează, să observe constant dinamica pieței și să creeze strategii eficiente. O analogie bună o regăsim în fotbal: marii antrenori au fost, în majoritatea cazurilor, foști jucători de top. La fel și în transport – un manager care nu înțelege industria poate distruge, rapid, un business. În România, există peste 45.000 de companii de transport, multe dintre ele fondate de persoane care „au auzit că se câștigă bani din transport”, dar fără cunoștințele necesare.
Instruirea continuă, cheia succesului
Nu există o școală clar definită pentru industria transporturilor, dar ceea ce este cert este că investiția în formare și educație este esențială. Fie că este vorba despre o firmă cu 10 camioane, sau despre una cu 100, pregătirea angajaților trebuie să fie o prioritate.
Mulți transportatori pun presiune pe angajați, considerând că aceștia trebuie să dețină toate cunoștințele necesare, încă de la început. Totuși, fără o instruire continuă, lucrurile nu vor funcționa corect. Formarea trebuie să vizeze atât personalul de birou (dispeceri, vânzători, manageri de transport), cât și șoferii.
Nu este întâmplător faptul că marile companii de transport din Europa au investit în academii și centre de formare proprii. Pentru transportatorii mici și mijlocii, care nu își permit astfel de centre, există alternative: școli de formare și educație, în România, unde activează profesioniști bine pregătiți.
Însă, atenție! O singură sesiune de instruire nu este suficientă. Formarea trebuie să fie un proces continuu, repetat anual, pentru a menține angajații la curent cu ultimele schimbări legislative și tendințele din industrie.
Așadar, dragi transportatori, indiferent de dimensiunea companiei voastre, includeți în bugetul anual și costurile pentru formarea angajaților. Investiția în educație este cheia succesului pe termen lung!
Alexandru BORZA
CEO ReMArkable Consulting
alexandru@remarkableconsulting.ro
