… poate se vor intalni vreodata cu bunul simt, dupa model occidental, unde nimeni nici macar nu mai pomeneste despre infrastructura rutiera precara sau semnalizare necorespunzatoare. Si unde, in mod clar, nici nu se pune problema ca aceste doua mari deficiente la nivelul retelei de drumuri publice sa fie cauze in producerea de accidente rutiere. Pana atunci, noua nu ne ramane decat sa comentam datele statistice.
„Infrastructura rutiera precara isi pune amprenta in mod pregnant asupra accidentelor de circulatie, iar deficientele privind starea si aderenta partii carosabile, semnalizarea rutiera incompleta, atipica sau lipsa, sunt cateva dintre elementele care contribuie la cresterea riscului rutier pe intreaga retea de drumuri publice din Romania. Nivelul accidentelor inregistrate, in functie de categoria drumului, este variabil. De fapt, drumurile au caracteristici diferite de calitate, elemente geometrice si mediu, fiind folosite pentru scopuri diverse si de utilizatori cu comportamente variabile. Exprimat in numarul de morti la kilometri parcursi, riscul de accident, in cazul autostrazilor, este de 4 ori mai scazut decat in cazul drumurilor obisnuite. Drumurile obisnuite prezinta un risc mai ridicat, din cauza, in primul rand, a existentei intersectiilor la acelasi nivel, absentei elementelor de separare a fluxurilor de circulatie si prezentei obstacolelor fixe, rigide la marginea partii carosabile“, a aratat comisarul sef de politie, Dr. Ing. Cristian Calin, director adjunct al Directiei Rutiere in cadrul IGPR. Totodata, lipsa parcarilor amenajate conduce la imposibilitatea respectarii de catre conducatorii de autovehicule care efectueaza transporturi publice de marfuri sau persoane, a normelor privind perioadele de conducere si de odihna – oboseala la volan fiind si ea o cauza serioasa in producerea de accidente adesea specta culoase. „Elementul «drum» este de foarte putine ori pus in evidenta in mecanismul producerii evenimentelor rutiere, desi influenta acestei componente a fenomenului circulatiei rutiere este prezenta, intr-o masura mai mica sau mai mare, in majoritatea accidentelor de circulatie. In anul 2010, elementul drum (drum deteriorat sau in lucru, obstacole nesemnalizate pe partea carosabila, semnalizare rutiera incompleta sau lipsa) a fost cauza principala a 18 accidente grave de circulatie (0,20% in total), soldate cu decesul unei persoane (0,04%) si ranirea grava a altor 19 persoane (0,22%)“, a aratat comisarul sef Cristian Calin.
„Mortul“ e de vina…
Multe dintre accidentele de circulatie sunt puse pe seama conducatorului de autovehicul prin neadaptare la conditiile meteo-rutiere sau conducere imprudenta, dar, in fapt, acestea ascund si deficiente de infrastructura.
„Spre exemplu, in zonele montane, pe un sector de drum cu serpentine in care este obligatoriu sa fie montat parapetul de protectie pe exteriorul curbei, acesta nu exista. In cazul unui accident de circulatie urmare a rasturnarii autovehiculului in prapastie, cauza producerii acestui eveniment rutier este, in majoritatea cazurilor, imprudenta in conducere, fara a se mentiona lipsa elementului de siguranta – parapetul de protectie. Este adevarat ca multe dintre aceste elemente de siguranta a circulatiei au fost distruse tot ca urmare a producerii unor accidente rutiere, iar recuperarea prejudiciului cauzat drumului de la companiile de asigurari dureaza foarte mult. Sunt situatii in care autorul accidentului soldat numai cu avarii isi repara autovehiculul in baza asigurarii casco, fara sa declare distrugerea parapetului sau a altor dotari tehnice ale drumului. Verificarile efectuate in anul 2010 de serviciile rutiere judetene impreuna cu sectiile de drumuri nationale, au relevat lipsa sau deteriorarea parapetului de protectie pe o lungime de peste 350 kilometri, in conditiile in care s-a reusit inlocuirea acestuia pe o lungime de aproximativ 190 kilometri. Ce sa mai vorbim de parapetul de separare a fluxurilor de circulatie pe sectoarele de drumuri cu patru benzi? Exemplu: DN1, Bucuresti – Ploiesti, sectorul cuprins intre km 31 si km 32, zona padurii Scrovistea, constituita un punct negru, unde, in perioada 01.07.2008 – 01.07.2010, s-au inregistrat 18 accidente de circulatie, soldate cu 12 morti, 18 persoane ranite grav si 15 ranite usor. Toate erau coliziuni frontale. Ca urmare a demersu rilor noastre, Directia Regionala de Drumuri si Poduri Bucuresti a montat in luna iulie 2010 un parapet de separare a sensurilor de circulatie din beton armat tip New Jersey pe toata lungimea sectorului periculos. Efectul? In urmatoa rele sase luni, nu s-a mai inregistrat nici un accident rutier grav, fara persoane decedate sau ranite grav, deci masura identificata de noi a fost eficienta. Dupa implementarea solutiei respective, vom monitoriza toate accidentele de circulatie produse intr-un an si urmeaza sa efectuam un calcul cost-beneficiu, pentru a evidentia impactul asupra sigurantei rutiere a acestei masuri. In acest moment, sunt cel putin 600 kilometri de drumuri nationale cu patru benzi de circulatie pe care trebuie sa se monteze astfel de elemente de siguranta-parapet din beton armat tip New Jersey“, a explicat comisarul sef Cristian Calin.
… si deficientele in conceptia infrastructurii
Factorii legati de conceptia rutiera sunt de natura tehnica si pot fi denumiti „defecte de infrastruc tura“. Ei sunt relativ usor de identificat pe teren si subliniati de o disciplina importanta si, anume, tehnica rutiera. Sunt binecunoscute efectele virajelor foarte stranse, a lipsei de vizibilitate, a aderentei scazute a partii carosabile. „Trei elemente principale caracterizeaza virajul accidentologic: o raza de curbura mai mica de 250 m; variatii prea bruste in profilul transversal al curbei; caracteristici neadecvate ale suprafetei de rulare. Un viraj este mult mai periculos atunci cand intervin doua sau mai multe deficiente, in acelasi timp. Lipsa autostrazilor sau a separatoarelor mediane pe drumurile existente conduce la cresterea riscului de producere a unor accidente rutiere, din cauza mentinerii conflictelor de trafic“, a aratat comisarul sef Cristian Calin.
Istoria rovinietei electronice: avem, n-avem drumuri, platim taxa!
Rovinieta electronica presupune existenta in baza de date a Sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control al rovinietei (SIEGMCR) a informatiilor privind achitarea tarifului de utilizare a drumului. Incepand de la 1 octombrie 2010, sunt aplicate sanctiuni contraventionale numai dupa interogarea SIEGMCR. Practic, se verifica automat in baza de date a CNADNR daca autovehiculul are sau nu rovinieta valabila. CNADNR are sectiuni fixe in care se fac verificari, sunt fotografiate autovehiculele, se extrage numarul de inmatriculare si se face o analiza automata a datelor. Apoi, din centrul CNADNR se transmit sanctiunile catre contravenienti…
… Dar pentru ca in doar 4 luni, 2 milioane de soferi au fost depistati fara rovinieta, CNADNR se teme de prescrierea amenzilor, motiv pentru care Compania de drumuri a publicat anuntul de intentie privind achizitionarea de servicii de imprimare si expediere a proceselor verbale de contraventie. Valoarea estimativa a contractului este de 95 milioane lei, fara TVA. CNADNR va incheia un acord cadru pe o perioada de patru ani, iar ulterior va atribui contracte subsecvente, finantarea fiind asigurata de la bugetul de stat. Firma castigatoare va prelua datele de identificare ale contravenientului, date transmise de Directia Regim Permise de Conducere si inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Politiei, va imprima procesele verbale si le va expedia destinatarului cu confirmare de primire, prin servicii postale proprii sau subcontractate si va prelucra confirmarile de primire si retururile. Confirmarile de primire vor fi scanate si stocate in ziua efectuarii livrarii intr-o baza de date, care va putea fi accesata oricand de CNADNR printr-o retea securizata. Retururile vor fi pastrate atat in original, cat si in format digital, cu motivul clar al imposibilitatii livrarii. Data prevazuta pentru inceperea procedurilor de adjudecare a fost stabilita la 4 aprilie. CNADNR a introdus rovinieta electronica la 1 octombrie anul trecut, iar soferii fara documentele care atesta plata acesteia trebuie sa achite despagubiri in functie de tipul vehiculului, intre 28 si 1.210 euro, si amenzi intre 250 si 4.500 lei.
Cristina TOBESCU
