“Eficiența înseamnă să faci mai bine ceea ce se face deja” – Peter F. Drucker
Examenul psihologic pentru conducătorii auto este reglementat de Legislația secundară în domeniul siguranței transporturilor, care stipulează obligativitatea acestuia pentru conducătorii auto, implicit obținerea unui aviz de „apt psihologic”. În urma acestui examen, operatorul de transport nu poate decât să facă o selecție parțială a șoferilor, care conchide doar că aceștia sunt „apți” și nimic mai mult.
Această situație i-a făcut pe unii transportatori să considere examenul psihologic doar o formă birocratică, formală care trebuie îndeplinită și de la care nu pot obține (în afara avizului psihologic de „apt”) alte informații utile.
Este cunoscut faptul că nereușita unui conducător auto în plan profesional reprezintă atât o pierdere financiară pentru firma de transport, cât și o pierdere morală pentru individ.
Atunci când este vorba despre gestionarea resurselor umane, adică a şoferilor, aceasta presupune, pentru mulţi transportatori, o provocare căreia cu greu îi pot face faţă. Şoferul, în calitate de resursă, este mult mai complex şi dificil de gestionat decât flota de mașini, resursele financiare, informaţionale sau administrative. În acelaşi timp, conducătorul auto este o entitate individuală în ceea ce priveşte potenţialul lui de formare, adaptare şi dezvoltare, capacitatea lui de a-şi cunoaşte şi a-şi învinge propriile limite.
Se ştie foarte bine şi practica o demonstrează mereu că un şofer bine pregătit, cu experienţă profesională şi cu un comportament adecvat şi responsabil în trafic poate reduce costurile, pe când un şofer incompetent, cu un comportament agresiv, riscant poate produce pierderi foarte mari.
Iată de ce transportatorii trebuie să fie interesați ca examenul psihologic să reprezinte nu numai o cerință legislativă încheiată cu un simplu aviz de apt sau inapt ci și o posibilitate reală de cunoaștere a șoferilor, condiție esențială pentru a putea realiza o selecție conformă cu cerințele firmei, pentru un management eficient a resursei umane, în vederea creșterii siguranței în trafic și, prin aceasta, de scădere a costurilor, de eficientizare a firmei de transport.
Cum departajăm șoferii?
În acest sens, interesul transportatorilor prezenți la masa rotunda cu tema „Cum evaluăm din punct de vedere psihologic şoferii? Cum utilizăm informațiile?” organizată în cadrul Conferinței Ziua Cargo „Am marfă, caut transport” ediția 2016, desfășurată, de curând, la Poiana Brașov, este de bun augur.
Cum reușim să departajăm șoferii, care, deși sunt apți din punct de vedere psihologic, sunt totuși atât de diferiți între ei?
Activitatea de conducere auto este o activitate complexă, care are două componente esențiale: componenta executorie și componenta atitudinal-comportamentală.
Conducerea unui vehicul se realizează în spațiul rutier, fiind o activitate care, pe lângă stereotipurile motorii necesare deplasării, implică atât respectarea strictă a unei legislații, cât și raportatea atitudinal comportamentală, calibrarea propriilor capacități cu situațiile reale din trafic și calibrarea socială indirectă cu ceilalți factori care sunt implicati în activitatea de transport (beneficiari, controlori ISCTR, funcționari vamali etc).
Dacă, din punct de vedere al aptitudinilor necesare strict deplasării autovehiculului, putem spune că șoferii nu se deosebesc mult între ei, din punct de vedere al modului în care se deplasează, al comportamentului în trafic – deși toți sunt „apți psihologic”, există mari diferențe atitudinal-comportamentale.
Atitudini și comportamente
Cauzele accidentelor rutiere, deși sunt raportate de cele mai multe ori ca erori de trafic (viteză, neacordare de prioritate, depășire neregulamentară, nerespectarea semnificației indicatoarelor sau semnalizărilor rutiere etc) au la origine atitudini și comportamente neadecvate situației din trafic, atitudini agresive, comportamente care sunt stimulate de atitudinea șoferului față de legislatie, de capacitatea/incapacitatea acestuia de a aprecia corect riscul și de posibilitatea/imposibilitatea de a se calibra atât aptitudinal (față de propriile capacități) cât și atitudinal-comportamental situațiilor concrete, la un moment dat, din trafic. Nerespectarea legislației în transporturi (timpul de odihnă, respectarea rutei, existența la bord a actelor etc) nu se datorează necunoașterii acesteia, ci, de cele mai multe ori, unor atitudini și comportamente individuale inadecvate.
Pentru a cuprinde toată complexitatea acestei activități, raportată la capacitățile individuale, examinarea psihologică apelează la modalități complexe de evaluare a conducătorilor auto: teste de atenție (vizând mobilitatea, distributivitatea, flexibilitatea, stabilitatea atenției), teste care măsoară reactivitatea, coordonarea oculo-motorie, perspicacitatea, nivelul de dezvoltare al inteligenței, rezistența la stres și nivelul agresivității. Sunt analizate, prin teste și chestionare specifice, tipul de personalitate, gradul de nevrotism sau anumite modificări ale stabilității afective, inteligența emoțională etc.
Aceste informații pot fi cuprinse într-un „profil psihologic” anexat avizului psihologic solicitat de legislația actuală.
Astfel examinarea psihologică depășește statutul de „acțiune administrativă, formală, cerută de lege”, devenind dintr-un simplu instrument de selecție inițială – emiterea unui aviz de aptitudine sau inaptitudine – o activitate complexă care evaluează conducătorii auto și din punct de vedere atitudinal-comportamental, al capacităților de rezistență la stres și a tendințelor agresive.
O resursă importantă
Avizul psihologic de utilizare în muncă, însoțit de un profil psihologic descriptiv, care evidențiază componentele atitudinal comportamentale, nivelul de comunicare, gradul de agresivitate și de rezistență la stres a unui conducător auto, devine, astfel, o sursă de informație utilă transportatorilor în politica de personal, o modalitate eficientă de cunoaștere reală a șoferilor, de motivare eficientă a acestora, chiar – în condițiile actuale a crizei acute de șoferi – de fidelizare. Și, nu în ultimul rând, o modalitate simplă de a se realiza o consiliere psihologică adecvată persoanelor evaluate, atât în beneficiul firmei, cât și a șoferilor, a siguranței și civilizației rutiere în general.
O colaborare continuă cu un psiholog poate aduce rezultate importante pentru firmă. Solicitaţi, la examinarea psihologică, și realizarea unui profil psihologic, mai ales în situaţia în care legislaţia actuală impune o periodicitate anuală. Investiţi cu folos, creați plus valoare avizului psihologic tradițional, încheiaţi contracte cu cabinete de psihologie serioase, ale căror psihologi sunt specialişti în transporturi.
Această colaborare permanentă generează eficienţă.
Psiholog pr. Cristian SANDU
Cabinet de psihologie autorizat
E-mail: psih.cristian.sandu@g-mail.com
Mobil: 0751 364 575
