„Așa cum merge familia, așa merge națiunea și așa merge toată lumea în care trăim.”
Papa Ioan Paul al II-lea
Nu mai este o noutate pentru nimeni că, în prezent, ne confruntăm cu o acută criză de șoferi. Este din ce în ce mai dificil să angajezi șoferi, mai ales șoferi competenți atât din punct de vedere profesional dar și comportamental. Majoritatea transportatorilor asociază criza de șoferi cu ofertele tentante ale celor din Vest, cu imposibilitatea de a oferi aceleași salarii, de multe ori și aceleași condiții. Dar criza de șoferi nu a lovit doar România. Criza de șoferi este manifestă în toată Europa.
Meseria de șofer este o meserie grea, o meserie care presupune responsabilități, riscuri și frustrări (nu este ușor pentru un șofer de TIR să stea departe de familie). Iată unul din motivele pentru care, mulți tineri nu mai vor să se îndrepte spre meseria de șofer. Poate unul din motivele care au dus la aceasta criză.
Problema este serioasă, mai ales că, nu de puține ori, folclorul despre șoferi îi prezintă ca pe niște persoane neserioase, cu câte o iubită în fiecare parcare, cu caracteristici comportamentale defavorabile, situație în care familia se opune ca un tânăr să se îndrepte spre această meserie.
Fondatorul Facebook… despre șoferi
Dar aceste lucruri nu caracterizează marea masă a șoferilor. Cu toate acestea, una dintre problemele lor este cea legată de familie. De curând, în încercarea de a-i cunoaște mai bine pe șoferi, Mark Zuckerberg fondatorul Facebook, rețeaua care are un rol important în viețile șoferilor profesioniști, permițându-le să țină legătura cu cei dragi sau cu grupurile de colegi, a decis să petreacă un timp în compania șoferilor profesioniști. Una din concluziile la care a ajuns Mark Zuckerberg a fost aceea ca șoferia reprezintă un stil de viață unic, ce adesea implică familia.
Care este rolul familiei, cât poate fi ea de afectată de condițiile specifice de muncă ale șoferilor și cum putem lupta pentru păstrarea și integritatea acesteia încercăm să clarificăm în rândurile următoare.
Alegerea meseriei de șofer, mai ales a celei de șofer de TIR, poate influența mult viața într-o familie. Activitatea unui șofer de TIR (și nu numai de TIR) îi obligă pe soț și soție să stea despărțiți pentru o perioadă mai lungă de timp, cu consecințe, de multe ori, nefavorabile și, chiar, ireversibile. Numărul divorțurilor în rândul șoferilor este mare. Problemele de adaptare a copiilor proveniți din familiile șoferilor sunt din ce în ce mai diverse. Iar reabilitarea familiei, atunci când apar tensiuni, se transformă, de multe ori, într-o luptă epuizantă, care lasă sechele. Pentru cei tineri constituirea unei familii se realizează cu greutate. Fiind mereu pe drumuri, este greu să-ti găsești o parteneră care sa te înțeleagă.
Cu toate acestea, sunt multe familii de șoferi care reușesc să treacă cu bine peste toate aceste dificultăți, au o viață de familie normală și împlinită, reușesc să dea o educație adecvată copiilor.
„Numai soție de șofer să nu fi!”
Nu este ușor să fii soție de șofer. Nu este ușor să stai departe de soț câteva luni, singură cu grijile casei, cu educația copilului, cu temerile legate de ce face „dânsul” pe acolo, prin Europa sau Asia.
Printre rarele mesaje transmise de soțiile conducătorilor auto pe rețelele de socializare ale șoferilor – iată, chiar acest fapt arată că șoferii discută mult între ei, dar rar despre familie și copii – o soție trimitea un mesaj soțului, sau, mai bine zis, își transmitea sieși încrederea că totul trebuie să fie bine:
„… Relația dintre noi este clădită pe încredere, pe dragoste și pe respect. Timpul în care nu suntem împreună nu schimbă cu nimic sentimentele noastre, din contră, le consolidează mai bine, făcându-mă sa te apreciez mai mult, pentru că te sacrifici pentru noi și copii, pentru că muncești pentru a ne fi nouă bine”…
Și șoferii, la rândul lor (deși, declarativ, mai rar recunosc acest lucru), sunt afectați de lipsa familiei, pe termen lung. Indiferent că acum pot comunica permanent cu familia prin toate mijloacele moderne de comunicare (telefon mobil, video telefon, rețele de socializare etc.), singurătatea șoferului de cursă lungă este, poate, elementul definitoriu al acestui tip de activitate și, în același timp, cel care induce cel mai mult aspecte colaterale.
Paradoxal, deși pe șosea nu se află singur – comunitatea șoferilor de TIR este foarte puternică și solidară, stațiile camioanelor emițând continuu – șoferul se simte singur, cu gândurile și conștiința lui, cu spaimele și îndoielile sale. Singur în fața dificultăților personale, cu dorul de familie în suflet, cu grija față soție, de copii, fără lucrurile care, atunci când nu sunt lângă el, devin cele mai dragi și, mai ales, indispensabile.
Iată motive pentru a deveni irascibili, pentru a nu putea, nici când revin acasă, să se desprindă de sentimentul singurătății. Apare o ruptură la nivel comunicațional, care creează un sentiment de disconfort, de senzație că ceilalți nu-l înțeleg… de aici și până la o ruptură definitivă, nu mai este decât un pas.
În aceste situații, important este ca, atunci când se află la volan, departe de familie, să nu se desprindă de preocupările acesteia, sa aibă conștiința că se află alături de ea, până la urmă, să simtă prezența celorlalți, nu neapărat în sensul fizic, dar ca o legătură permanentă. Trebuie să se renunțe la o comunicare rigida, repetitivă, de genul „…ce faci, ești bine, copiii sunt sănătoși? Vorbim mâine…”. În timp, acest gen de comunicare devine o obișnuință, „o obligație”, care își pierde cu totul valoarea afectivă.
Copiii…
O problemă extrem de importantă este cea a copiilor. Se vorbește mult de situația copiilor ai căror părinți lucrează în străinătate și care sunt, pe de o parte, frustrați de dragostea și educația părinților, pe de altă parte, singurătatea ducând la probleme psihice uneori majore.
Nu sunt departe de această situație nici copiii șoferilor. Important este ca, pe perioada când aceștia sunt plecați, chiar dacă fizic lipsesc, partenerele rămase acasă să-i aducă tot timpul în discuție, pentru a le face copiilor simțită prezența. Nu trebuie să aibă o atitudine ca și cum celălalt nu există.
Celălalt există permanent, la fiecare masă, la fiecare discuție, la fiecare plimbare în parc. Copilul trebuie să aibă, permanent, sentimentul siguranței, conștiința că ambii părinți sunt alături de el. Un lucru care nu trebuie ignorat: când ajung acasă, șoferii trebuie se comporte normal cu copiii, ca și cum ar fi lipsit doar câteva ore.
Excesele, dorința (poate dintr-un sentiment de vinovăție) de a le face toate plăcerile, de a abdica, chiar, de la niște concepte educative de bază nu duc decât la un sentiment mai puternic de singurătate al copiilor, când tatăl pleacă din nou la drum. Mai mult, scade și autoritatea mamei, momente de genul „tata îmi dădea voie” sau „te spun eu lui tata” fiind de natură sa afecteze relațiile dintre cei doi.
Adevărul este la mijloc
Sa fie, oare, atât de greu să-ți întemeiezi și, apoi, să menții o familie, dacă ești șofer? Adevărul este la mijloc. Există multe obstacole, la fel cum există și multe modalități de a le depăși. Cei care luptă pentru o familie unită recunosc că seriozitatea cu care s-a întemeiat familia contează foarte mult. Responsabilitatea, încrederea în sine, dar și în partener, capacitatea de a depăși momentele dificile, tactul și sinceritatea sunt elemente favorizante. Și, peste toate astea, este nevoie de dragoste!
Psiholog pr. Cristian SANDU
Cabinet de psihologie autorizat
E-mail: psih.cristian.sandu@gmail.com
Mobil: 0751 364 575
