Nu multe mașini de proveniență externă și-au făcut loc pe piața autohtonă în perioada de dinainte de ’90, dar câteva au reușit, chiar cu succes; printre acestea se numără și Fiat-ul 1300/1500.
Ambele modele sunt practic una și aceeași mașină, diferența făcându-se sub capotă, unde diferă capacitatea cilindrică a grupurilor propulsoare.
Apariția pe piață a venit ca o continuare a unor modele coupé produse de Fiat, 1400 și 1200, spider și cabriolet. Producția a demarat în 1961 și s-a sistat în 1967. Au fost disponibile atât versiuni sedan și break, cât și cabrio sau coupé, dar acestea doua din urmă nu împărțeau decât puțină mecanică cu primele două, doar motorul de 1,5 litri era un punct comun fix.
Sub blana lupului
Modelul 1300, cu o masă proprie de 960 de kilograme, a beneficiat de un motor în 4 cilindri de 1.295 cmc, dezvoltând 60 CP la o turație de 5.400 rpm și un cuplu maxim de 93 Nm la turația de 3.200 rpm. Acesta a fost cuplat la o transmisie manuală în patru trepte, ce transmitea puterea către putea spate.
Diametrul roților era de 13”, iar franele ce opreau mișcarea de rotație a acestora aveau discuri pentru față, cu 4 pistonașe, iar pentru spate s-au folosit tamburi din aliaj. Viteza maximă ce o putea atinge era de 140 km/h, iar accelerația de la 0 la 100 km/h se efectua în 18,8 secunde. Toate aceste performanțe erau obținute cu un consum mediu declarat de către producător ca fiind 9,7 l/100 km.
Varianta 1500, cântărind 980 de kilograme, era echipată cu o motorizare tot în 4 clilindri, cu o capacitate de 1.481, cmc ce era capabilă să producă 72 de cai la 5.400 rpm, iar cuplul maxim ajungea la 120 Nm la 3.200 rpm. Viteza maximă pe care o putea atinge modelul 1500 era mai mare decât a 1300-lui, ajungând la 155 km/h, dar și consumul era cu un litru mai mare, ajungând la 10,7 l/100 km ca medie. Cei 72 de cai în combinație cu o greutatea redusă rezultau într-un produs performant și îndrăgit, ținând cont de prețul accesibil maselor și de epoca la care ne raportăm.
Una dintre marile inovații pentru acele vremuri a fost echiparea mașinii cu discuri de frână pentru putea față, dar și faptul că pistoanele erau din aliaj. Ambele variante, 1300 și 1500, aveau un ampatament de 2.495 mm dar, începând cu 1964, pentru 1500 a fost mărit la 2.505 mm. Această versiune, mai lungă, a purtat denumirea comercială de 1500 C, primind și 3 CP în plus, ajungând la 75. Totodată, au mai fost implementate și alte modificări de ordin tehnic, precum frâne mai puternice și stopuri mai mari, cu lămpi pentru marșarier intergrate.
Coupé și Cabriolet
Designer-ul peninsular Pininfarina a desenat caroseriile pentru aceste versiuni, ce se bazau pe precedentul Fiat 1200, dar au primit motorizarea mai mare, de 1.481 cmc. Tunerul OSCA a modificat aceste versiuni, le-a echipat cu un motor mai puternic, de 1,6 litri, și le-a comercializat sub numele de 1600 s Coupé și Cabriolet. Această categorie de modele a fost înlocuită de Fiat 124, spider și coupé, din 1966.
Zastava
Precum România a produs Dacia după o licență Renault, asemenea a procedat și Iugoslavia, producând sub umbrela brand-ului Zastava modelele 1300 și 1500. Deși a fost pe piața iugoslavă încă din 1961, mașina era produsă sub bagheta italienilor de la Fiat. Linia de producție independentă a început să „muncească” începând cu 1967, atunci când Fiat Italia a încetat producția.
În timpul anilor ’70, iugoslavii au adaptat mașina și au echipat-o conform vremurilor, printre altele cu discuri de frână pentru ambele punți, oferind modelele denumite DeLuxe și 1300E.
Zastava 1300 a fost asamblat, încă din 1969, și în America de Sud, la Bogota (Columbia), pentru piața sud-americană. În total, sub emblema Zastava, s-au produs peste 200.000 de unități, între 1961 și decembrie 1979.
În afară de Zastava, Fiat-urile 1300 și 1500 s-au înrudit și cu alte autovehicule precum Seat 1500, Siata 1500, Fiat 1500 Argentino și Polski Fiat 125p, asigurându-și astfel prezența și succesul pe mai multe piețe din lume. Numărul de modele Fiat 1300 și 1500 produse la nivel mondial este de 1,9 milioane de unități.
Alexandru STOIAN
alexandru.stoian@ziuacargo.ro
sursa: wikipedia.com
