După ce i-a băgat în sperieți pe agenții economici, cu suspendarea activității pentru 3 lei în minus sau plus la casă, Guvernul a modificat și completat OUG 28/1999 privind obligația operatorilor de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
Principala schimbare privește activitatea de control a ANAF astfel încât „nu se mai suspendă din prima activitatea agenților economici, ci se face o listă neagră a celor care au avut probleme și, dacă te prinde a doua oară sau a treia oară, sigur te suspendă”, a explicat premierul Victor Ponta.
Concret, prin noua Ordonanță de Urgență adoptată în 22 aprilie, s-au instituit „măsuri echilibrate din punctul de vedere al sancțiunilor contravenționale”, evitându-se închiderea unității economice atunci când se constată pentru prima dată, în decurs de 24 de luni, nerespectarea prevederilor legale. Așadar, inspectorii antifraudă vor aplica gradual sancțiuni operatorilor economici, în raport cu nivelul de gravitate a faptei săvârșite:
- Avertisment, fără aplicarea sancţiunii complementare, dacă suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este de până la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, ori la sfârşitul zilei dacă fapta a fost comisă anterior datei controlului.
- Amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, fără aplicarea sancţiunii complementare, dacă suma nejustificată este de până la 300 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, ori la sfârşitul zilei dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului.
- Amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, fără aplicarea sancţiunii complementare, dacă suma nejustificată este între 300 lei și 1.000 lei inclusiv, dar este mai mică de 3% inclusiv din valoarea înregistrată în casă până la ora controlului, ori la sfârşitul zilei dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului.
- Amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei, dacă suma nejustificată este între 300 lei și 1.000 lei inclusiv, dar este mai mare de 3% din valoarea înregistrată în casă până la ora controlului, ori la sfârşitul zilei dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului. Ca sancțiune complementară, se suspendă activitatea pentru 30 de zile începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de 24 de luni.
- Amendă de la 20.000 lei la 25.000 lei, fără aplicarea sancţiunii complementare, dacă suma nejustificată este mai mare de 1.000 lei, dar mai mică de 3%, inclusiv, din valoarea înregistrată în casă până la ora controlului, ori la sfârşitul zilei dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului.
- Amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei, dacă suma nejustificată este mai mare de 1.000 lei și mai mare de 3% din valoarea înregistrată în casă până la ora controlului, ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului. Ca sancțiune complementară, se suspendă pentru 30 de zile activitatea începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de 24 de luni, indiferent pentru care dintre situațiile prevăzute mai sus a fost aplicată sancțiunea la prima abatere.
Pentru situațiile prevăzute la punctele 4 și 6, dacă operatorul economic achită atât amenda, cât și o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancțiunea complementară (suspendarea pentru 30 de zile a activității operatorului economic pentru unitatea în care s-a constatat contravenția) încetează de drept în termen de 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării.
Banii nedeclarați se confiscă
Totodată, noua Ordonanță de Urgență introduce obligația întocmirii de documente justificative atât pentru sumele de bani introduse în punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, cât și pentru cele extrase din acestea, „astfel încât organele de control să aibă la dispoziție instrumentele necesare pentru a identifica sumele care nu sunt justificate prin documente, conform legii”. Operatorul economic va avea obligația să asigure înregistrarea banilor deţinuţi de angajaţi la ora începerii programului de lucru, într-un registru de bani personali. În cazul unui control, eventualele sume găsite în plus nu mai pot fi justificate ca aparținându-le angajaților.
Pe de altă parte, dacă până acum angajații nu puteau fi buzunăriți de inspectorii ANAF, acum ei au obligația să le prezinte sumele de bani aflate asupra lor, atunci când se află în incinta unde își desfășoară activitatea și în timpul programului de lucru. Pe lângă sancțiunile enumerate mai sus, se vor confisca toți banii ce nu pot fi justificați prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul de bani personali ori în registrul special sau în chitanţe.
Achiziția casei de marcat ridică suspendarea
Au fost aduse modificări și la regimul sancționării operatorilor economici care nu se dotează cu aparate de marcat electronice fiscale, deși au această obligație. Astfel, potrivit noilor reglementări, suspendarea activității va fi dispusă până în momentul în care acesta se conformează prevederilor legale și achiziționează un aparat de marcat pe care îl fiscalizează și îl utilizează în activitate, făcând în același timp, dovada plății amenzii pe care organul de control i-a aplicat-o.
Până acum, operatorilor economici fără aparat electronic fiscal li se suspenda activitatea pentru o perioadă cuprinsă de la o lună la 3 luni, fără a se ţine cont de intrarea în legalitate și nici de plata amenzii.
Bacșișul, fiscalizat
Executivul a luat și o măsură neașteptată: a fiscalizat bacșișul, definit în noul act normativ drept „orice sumă de bani oferită voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate populației”. Operatorul economic va avea obligația marcării bacșișului pe un bon fiscal distinct și va putea opta dacă banii înregistrați fiscal şi contabil vor rămâne la dispoziţia lui sau li se vor distribui salariaţilor, potrivit unui regulament propriu de ordine interioară. Noile reglementări prevăd:
– impozitarea bacşişului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaţilor (16% sau 3% în cazul microîntreprinderilor);
– necuprinderea bacşişului în sfera TVA în cazul în care se distribuie angajaților;
– impozitarea la nivelul angajatului cu 16% impozit pe venit din alte surse, prin reţinere la sursă, în cazul în care bacşişul se distribuie salariaţilor;
– necuprinderea în baza de impozitare a contribuţiilor sociale şi a contribuţiilor sociale de sănătate, deci netaxarea din acest punct de vedere.
Taximetriştii: E haiducie!
Taximetriștii sunt, alături de cei care prestează curierat la domiciliu, categoriile cele mai lovite de impozitarea bacșișului, deoarece ei trebuie să-și modifice aparatul de marcat astfel încât acesta să emită, în afara bonului fiscal corespunzător distanţei parcurse de taximetru şi tarifului perceput pe kilometru, şi unul pentru bănuții lăsați de clienți. Asociația pentru Drepturile Taximetriștilor Independenți (ADTI) îl acuză pe premierul Victor Ponta de „haiducie economico-financiară” și îl invită, printr-o scrisoare deschisă, să le fie client „măcar pentru o zi”, ca să asculte „poveștile și realitățile” cu care ei se confruntă pe stradă. Reprezentanții asociației susțin că „bacșișul taximetristului reprezintă, în prezent, singura formă care mai susține această activitate”.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
