Sustenabilitatea este extrem de importantă… dar este nevoie și de o politică de susținere a industriei, la nivel european. Aceasta este opinia lui Jeroen Fabry, director general al companiei H.Essers Romania, cu care am stat de vorbă despre pașii pe care compania i-a făcut în direcția protecției mediului, dar și despre situația actuală a pieței.
ZIUA CARGO: În ce direcție mergeți în zona de depozitare?
Jeroen Fabry: În depozit, am trecut 100% pe electricitate. Am montat, inclusiv, pompe de căldură, ținând cont că, într-un depozit, instalația de încălzire reprezintă cel mai mare consumator de resurse nesustenabile, mai ales în țările care au ierni friguroase. Păstrăm însă un sistem de backup pe gaz, pentru eventualele situații în care pompele nu mai merg, sau când temperatura scade sub -5 grade, și devine nerentabil să folosești electricitatea. Trebuie întotdeauna să ai și un model financiar în spate atunci când încerci să găsești un mod mai sustenabil de a-ți desfășura activitatea.
Am agreat cu furnizorii noștri ca toate sursele din care provine electricitatea să aibă o origine „verde”.
Am scos cărbunele și toate sursele care nu sunt sustenabile din contractele noastre și folosim doar surse „verzi”: hidro, eolian, panouri solare.
Dar toate acestea se încadrează într-o zonă pasivă de protecție a mediului.
În mod activ, am investit anul acesta în panouri solare.
Avem două instalații, una în Oradea și una în București, de 400 kWh. A fost calculat inclusiv consumul din perioadele de vârf și ne acoperă propriile necesități. Am dorit să rămânem prosumatori, nu să trecem pragul pentru a deveni producători, pentru a putea introduce surplusul de electricitate în rețea, la un preț prestabilit.
În București, consumăm direct 95% din producție și 5% transmitem către rețea. În Oradea, suntem la 50-50%, pentru că nu consumăm atât de mult cât în București, unde depozitul pharma, generează o nevoie considerabilă de electricitate (pentru congelatoare, frigidere, sau zona de temperatură 15-25 de grade etc).
Trebuie subliniat și faptul că, într-un depozit, elementul care influențează cel mai mult consumul este izolația. Noi, de la început, am construit depozitele cu o izolație de 20 cm, față de 8-10 cm (izolația utilizată, în mod uzual), în cazul unui depozit normal. Cu cât este mai izolat, cu atât mai mult nevoia de încălzire sau răcire scade. De exemplu, dacă înlocuiești instalația pe gaz cu cea de electricitate și nu ai o izolație bună, te va costa enorm.
Tot conceptul trebuie foarte bine gândit, înainte de a te apuca de treabă.
Cum „înverziți” transportul?
Am implementat deja un sistem care include transportul feroviar, cel mai bun exemplu fiind serviciul Belgia-România, cu 10 trenuri pe săptămână, care evită problemele de trafic și emisiile de carbon.
De asemenea, pe rutier, avem foarte multe contracte cu rute fixe, tip shuttle, unde utilizăm biodiesel. Sunt contracte cu clienți mari, care au nevoie, la rândul lor, să arate ce fac în domeniul sustenabilității.
Avem în plan montarea de încărcătoare pentru vehicule electrice în România.
Anul trecut, Grupul a montat în Belgia aproape 400 de încărcătoare și urmează și celelalte locații. Am cumpărat, de asemenea, un camion electric de 40 de tone, care va fi livrat în următoarele luni. Suntem încă în punctul în care vehiculele electrice nu au o autonomie foarte mare, iar în țările estice infrastructura de încărcare reprezintă o problemă majoră. Nu avem încă un proiect pentru camionul electric, dar acesta va fi folosit întâi în Europa de Vest.
Ați primit cereri de a furniza rapoarte de sustenabilitate? Care este trendul în rândul clienților?
Atât timp cât lucrezi cu companii multinaționale, trebuie să furnizezi aceste rapoarte de sustenabilitate. Nu per client, pentru că e dificil, dar per Grup avem un raport anual, care explică tot ce facem.
Urmărim 19 KPI, privind protecția mediului și modul în care tratăm angajații.
Tot mai mulți clienți ne cer aceste rapoarte. Deocamdată privind depozitele sunt cereri sporadice, dar credem că până în 2030 va deveni un mare avantaj competitiv să le poți demonstra clienților că tot ceea ce faci operațional este neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon.
Tendința din partea clienților de a fi mai atenți la aspectele legate de sustenabilitate a accelerat până la apariția crizei de pe piață. Pe timp de criză, toată lumea este mai atentă la costuri și interesul față de ecologie scade. Cu cât mai bine merge economia, cu atât mai multă atenție se îndreaptă către „verde”.
Care este situația pieței, în momentul de față?
În transporturi, în ultimul an, e mai multă capacitate decât marfă, piața automotive merge în jos și trage totul după ea. Europa pierde foarte multă producție, se mută producția în America, în China etc.
În opinia mea, sunt 3 cauze. În primul rând, costul de producție în Europa este mult mai mare, în al doilea rând, resursele umane în Europa reprezintă o problemă generală, iar al treilea element este politica. Aceasta, în ultima vreme, în Europa, merge către extreme, ceea ce nu este întotdeauna bine pentru economie.
Pe de altă parte, apar și oportunități, mai ales pentru România. Încă avem PNRR și sunt mulți bani care pot fi folosiți. Baza NATO pentru 10.000 de oameni care va fi la Constanța va fi cea mai mare din Europa. Dar, din păcate, din punct de vedere politic lipsește viziunea pe termen lung, pe toate planurile, educație, sistem sanitar etc.
Vorbim despre criză, dar totuși salariile în logistică urcă mai mult decât inflația; în condițiile în care cererea de forță de muncă a împins în sus salariile. În ultimii ani, am crescut salariile în fiecare an cu un procent cu minimum 2 cifre, iar problema este că discuțiile cu clienții sunt bazate pe inflație. Deci costurile cresc cu mai mult decât poți să recuperezi de la clienți, și asta devine o problemă.
Este momentul să investești în sustenabilitate?
Eu consider că, dacă de la început ai un concept dezvoltat pe baza sustenabilității, construit în timp, merită să continui investițiile. Dar dacă o iei de la zero în condițiile actuale și dacă economia nu repornește, este foarte greu. Cred că am atins cel mai jos punct și așteptăm creșterea economiei, dar întrebarea este când anume o să se producă.
Aici, este vorba din nou de macroeconomie și de politică. Toate țările au semnat Acordul de la Paris. Dar cred că, pe partea politică europeană, ar trebui să se înceapă niște discuții legate de „industry deal”, despre cum putem să salvăm și să menținem industria, cum putem să salvăm companiile și să păstrăm producția în Europa. Anul trecut s-a înregistrat cea mai mare rată de falimente în rândul companiilor de transport, la nivel european. Cifrele oficiale sunt dezastruoase, în ultimul an și jumătate.
Dar încercăm să rămânem optimiști.
Raluca MIHĂILESCU
raluca.mihailescu@ziuacargo.ro
