Le-am văzut, cu toții, de la depărtare. Chiar și așa, ni s-au părut impresionante. De aproape, îți taie respirația. Numai o pală se poate apropia de 90 de metri lungime. Eolienele sunt un spectacol în sine. Și tot un spectacol este și transportul lor, o operațiune ultra-specializată, dar care pentru Holleman reprezintă, deja, o activitate de zi cu zi. George Niță, directorul general al companiei, ne povestește ce presupun astfel de operațiuni.
ZIUA CARGO: Cum ați simțit piața, anul acesta?
Sunt investiții foarte mari în țară, în domeniul construcției de drumuri, de centrale termice și stații electrice, iar în domeniul parcurilor eoliene, este un val în expansiune, care va dura și pe parcursul anilor următori. Și pentru domeniul agricol a fost un an favorabil, iar fermierii au început să prindă curaj, să își cumpere utilaje.
Pentru noi, este un an bun, în care trebuie să fim atenți să nu suprapunem comenzile și să le creăm probleme clienților. Avem firma împărțită pe două divizii: transporturi agabaritice clasice, interne și internaționale, și transport pentru componente de turbine eoliene.
Ce proiecte sunt active în momentul de față pe zona de eoliene și ce se așteaptă în perioada următoare?
Sunt active proiecte în zona Nord-Galați, în zona Cuca, mai transportăm în zona Buzău-Pogoanele și, pentru la anul, urmează zonele Bârlad, Onești, Adjud și chiar și Botoșani, Iași. Vor fi proiecte și în Banat, în Munții Cernei.
Ce presupune transportul turbinelor eoliene?
În principiu, după sosirea componentelor în Portul Constanța, noi de ocupăm de tot, de la „Free On Board”, descărcare de pe navă, stocare, management la zona de stocare, până la încărcare pe trailere și transportul acestora la situl unde vor fi montate, care rămâne partea cea mai complexă.
Agabariticele s-au schimbat mult față de anii trecuți, au devenit mai mari.
Acum, un transport pentru parcul de lângă Buzău, cu secțiune de turn de 25 de metri lungime și 6 metri diametru, este deja un transport foarte special. Iar noi facem, acum, pe bandă rulantă, câte unul pe săptămână, dus-întors, cu același trailer. Secțiunea de turn se transportă cu ajutorul unor adaptori, la circa 20-25 cm de sol. Abordăm curbele flexibil, virând separat partea din față și partea din spate a trailerului.
În ziua de astăzi, palele au o lungime de la 75, la 90 de metri, față de generațiile anterioare, care aveau între 44 și 49 de metri. Pentru pale, se pot folosi două tipuri de trailere. În primul rând, utilizăm unele care se extind de patru ori, pe care doar se așază pala. Apoi, există metoda de transport de mese rotative, pe două trailere, pentru care am cumpărat alte trailere.
Prin intermediul Holleman Heavy Lift, ne ocupăm și de pregătirea rutelor, lărgirea curbelor, demontarea elementelor stradale (modificări de tot felul), ca să avem loc cu agabariticele. Colaborăm cu cei de la rețele electrice, de telefonie, date etc., care ne pregătesc de dinainte un „tunel” în care putem să ne desfășurăm activitatea.
Pentru eoliene, folosim inclusiv transport combinat.
Încărcăm pe barjă la Constanța și transportăm componentele la șantierul naval de la Galați, de unde, după organizarea stocării, le încărcăm pe trailer pentru a fi transportate către situl din nordul județului. Barjele, de la un armator foarte bun, lucrează în sistem charter, doar pentru noi, pe ruta Constanța-Galați – două-trei zile încărcare, o zi transport și două zile descărcare.
De ce flotă dispuneți, în prezent?
Avem aproximativ 100 de capete tractor și 140 de trailere. Iar axe modulare avem peste 200, cu care putem forma orice configurație. Acum, ne vin 30 de axe noi. De asemenea, am mai achiziționat adaptoare pentru eoliene.
Avem mai ales camioane Volvo, cu motoare puternice și cutie de viteze tip crawler. Avem relații bune, au service-uri în puncte-cheie pentru noi, în Buzău, Constanța etc.
„În zona Constanța, investitorii parcului eolian au dorit să treacă la noua tehnologie, cu centrale de mai mare capacitate. Cele pe care le vedeam anii trecuți au doi, maximum trei megawați, la pale de 44 de metri. Acum, o centrală are între 5 și 6 megawați. Și dacă facem o comparație cu hidrocentralele de pe diferite salbe de râuri în țară, care au 15 megawați, practic, din trei eoliene se realizează echivalentul unei hidrocentrale.
Turbinele din generația anterioară costau aproximativ 2 milioane de euro per unitate. Cele noi costă aproximativ 5-7 milioane. Dar o dată montată, cu service regulat, o turbină poate funcționa fără probleme 20 de ani.” – George Niță
Este nevoie, desigur, de personal specializat. Cum stați, la acest capitol?
La agabaritic, este nevoie de multă coordonare, începând de la planificatorii care au grijă de fluxuri, raportare, coordonare la site, ședințe cu clienții, fiecare pe proiectul lui.
Bineînțeles că angajații se uită la partea financiară, dar mai mizăm și pe atmosfera de lucru, pe integrarea într-un obiectiv și înțeleg și ei că este un rost în toate. Avem și persoane cu o vechime de peste 20 de ani, și angajați noi, pe care încercăm să îi introducem în filosofia noastră, de a lucra cu mijloace cinstite.
În ultimul timp, am angajat persoane care au până în 30 de ani. Se descurcă foarte bine și vin cu idei interesante, ne fac mândri de un asemenea colectiv.
Ne oferă o perspectivă proaspătă, reabordând lucrurile. Au putere și chef de muncă.
La șoferi, ceea ce contează în cazul nostru este concentrarea. Nu au foarte multe ore de condus, dar trebuie să fie foarte atenți și performanți. Dar activitatea noastră depinde foarte mult și de echipajul de însoțire, care operează telecomanda și virează roțile trailerelor. Acesta are uneori o muncă mai complexă decât șoferii, deoarece trebuie, pe de o parte, să mențină axele pe drum și, pe de altă parte, să aibă grijă de dimensiunile totale, să nu lovim pala de stâlpi, de copaci etc. În plus, trebuie să țină legătura cu șoferul, prin stația radio.
În total, avem aproximativ 140 de persoane implicate în toate aceste acțiuni.
Ce provocări întâmpinați?
Una dintre cele mai mari provocări rămâne cea legată de escortele de poliție.
Am lucrat foarte mult să schimbăm legislația, privind definiția lungimii convoiului agabaritic care să necesite escorta poliției, de la 75, la 200 de metri. Împreună cu UNTRR, am fost la Ministerul de Interne și la Ministerul Transporturilor, la CNIR, iar autoritățile au înțeles și au acceptat să organizăm convoaie mai lungi.
Acum putem, în 200 de metri, să mergem cu două pale, eventual cu trei secțiuni de turn.
Practic, s-a dublat capacitatea.
Dar încă au rămas județe foarte sensibile, cum este județul Ialomița, care este foarte tranzitat, motiv pentru care poliția este foarte solicitată. De obicei, există un singur echipaj la nivel de județ și încearcă să ne ajute cât de repede posibil, dar uneori trebuie să așteptăm destul de mult.
Următorul pas ar fi să se schimbe legislația astfel încât (ca în majoritatea țărilor europene), să nu se mai folosească escorte de poliție la transporturile agabaritice, dând drepturi și răspunderi, prin școlarizare, celor de la însoțire privată. Cred că acesta va fi viitorul, mai devreme sau mai târziu ne vom alinia și noi la practicile din afara țării, pentru că nici acolo nu au fost suficiente resurse polițienești când au luat avânt investițiile și au fost nevoiți să renunțe la escorta poliției rutiere.
Raluca MIHĂILESCU
raluca.mihailescu@ziuaacargo.ro
