Începe construirea Pasajului subteran de la Piaţa Presei

După 4 ani de amânări, lucrările la pasajul rutier subteran de la Piaţa Presei Libere vor începe în septembrie anul acesta şi vor fi gata în 18 luni, a anunţat primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, după ce consilierii generali au aprobat, în şedinţa din 28 august, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al lucrării, refăcut de 3 ori după ce a fost atacat de organizaţiile neguvernamentale. Investiţia va costa 18 milioane de euro, faţă de 27 milioane de euro estimaţi iniţial, în 2009, iar din bugetul pentru anul acesta au fost alocaţi 15 milioane de lei necesari începerii şantierului. Licitaţia pentru execuţia lucrării – ce se va face „pe bucăţi, fără oprirea traficului“ – a fost câştigată de firma Apolodor, care aşteaptă acum autorizaţia de construire.

Noul PUZ a fost aprobat cu 3 amendamente: a fost eliminată construirea în zonă a unui nou sediu al Ministerului Afacerilor Externe, a unei parcări subterane şi a unui nou pasaj pietonal, care ar fi unit toate colţurile Pieţei Presei Libere. Pasajul va avea circa 500 de metri, va începe în apropierea Fântânii Mioriţa şi va avea două căi. „Pasajul va fi unidirecţional, şi nu bidirecţional, cum era prevăzut iniţial, şi va avea două ieşiri, una către B-dul Kiseleff şi o alta către B-dul Expoziţiei, aceasta fiind unica soluţie ce rezolvă problema traficului în acea zonă“, a precizat Ion Dedu, şeful Direcţiei de Infrastructură şi Sistematizarea Circulaţiei din cadrul Primăriei Capitalei.

Primarul general Sorin Oprescu a ţinut să dea şi el explicaţii: „Pasajul va începe cam la 150 – 200 de metri după ce treci de Fântâna Mioriţa, va avea două căi, dintre care una va merge către B-dul Mărăşti şi va ieşi cam în faţă la World Trade Center. În zilele de duminică vom folosi Mărăştiul cu sens unic, de la World Trade Center către Miciurin, pentru fluidizarea fluxului de intrare în Bucureşti, în timp ce Kiselefful îşi păstrează funcţia lui, noi înţepând acest bulevard la aproape 15 metri de la trotuar. Pe mine mă interesa în primul rând calea rutieră, pentru a putea să iau conflictul de circulaţie de acolo şi să-l disipez către bulevardele Mărăşti, Poligrafiei şi Kiseleff, în aşa fel încât să nu se mai întindă cozi până la Fântâna Mioriţa, în special duminica seara, la intrarea în Bucureşti“, a arătat edilul-şef. Sorin Oprescu a spus că va fi reparat pasajul pietonal vechi din zonă şi va fi construit unul nou, care va lega intrarea din Parcul Herăstrău de terminalul liniei 41. „Încerc să completez pasajul subteran vechi, este vorba în total de 36 de metri de pe un trotuar până pe celălalt, pe colţul unde ieşi spre Mioriţa şi pe colţul celălalt, unde este un chioşc de ziare“, a detaliat primarul general. În proiect este prevăzută şi amenajarea unei parcări de suprafaţă, cu 800 de locuri, pe un teren care aparţine Primăriei Capitalei.

Ecologiştii: Pasajul este inutil, scump şi anacronic

ONG-urile s-au declarat însă şi acum împotriva construcţiei, acuzând că va aduce mai multă poluare, va distruge spaţiul verde şi va încuraja traficul spre centrul Bucureştiului – lucru care a determinat şi monitorizarea Capitalei, din punct de vedere al calităţii mediului, de către organisme internaţionale. „Cu fiecare pasaj pe care îl facem, coada de maşini se mută spre centrul Capitalei. Cu cât este mai promovat traficul spre centrul Capitalei, cu atât liniile RATB care circulă acolo sunt mai goale. Deci pierdem de două ori: avem şi poluare, şi linii nerentabile ale RATB“, a reclamat, la dezbaterea publică organizată de municipalitate pe marginea noului PUZ, Dan Trifu, vicepreşedintele Eco Civica. Reprezentantul altui ONG a susţinut că pasajul rutier „este inutil din punctul de vedere al traficului, pentru că în alte capitale europene circulaţia pe artere similare şi la ore de vârf este cu mult mai intensă şi cozile la semafoare sunt mult mai lungi“, ceea ce la noi încă nu se întâmplă.

Altă problemă ar fi lipsa banilor, iar deschiderea unui nou şantier în Capitală, simultan cu cele din alte zone, nu este benefică oraşului. „Suma alocată momentan nu depăşeşte 15 milioane de lei şi există riscul menţinerii şantierului în zonă pentru mulţi ani, aşa cum se întâmplă deja la Buzeşti-Berzei-Uranus, Pasajul Mihai Bravu, Magistrala 5 Drumul Taberei. Toate aceste şantiere au fost începute de Primăria Capitalei fără a avea fondurile necesare finalizării şi creează disconfort major cetăţenilor“, a declarat Irina Zamfir, reprezentanta Active Watch. „Şi, de fapt, nu e tocmai util, pentru că este vorba de 180 de secunde de aşteptare la semafoare, pe care ni le asumăm şi nu trebuie să plătim 18 milioane de euro“, a calculat ea.

Reprezentanta Active Watch consideră, totodată, că „proiectul propus este unul anacronic“, deoarece „Ministerul Transporturilor a anunţat deja că proiectul de magistrală ce leagă Aeroportul Otopeni de centru este ineficient şi costisitor şi a renunţat la el“.

Nod rutier fără capacitate de preluare

În replică, Ion Dedu a arătat că pasajul a fost gândit astfel încât să aibă minime intervenţii asupra mediului, dar şi asupra zonei cu o valoare arhitecturală crescută. În schimb, pentru fluidizarea traficului va fi decisiv. „Va rezolva problema din nodul de circulaţie din Piaţa Presei Libere, atât pentru etapa actuală, cât şi pentru etapa viitoare, când B-dul Poligrafiei se va dezvolta până în zona Şos. Odăii şi va conecta, practic, zonele de dezvoltare din Otopeni şi Mogoşoaia“, a explicat el. Ion Dedu a adăugat că, deşi arterele de circulaţie care ajung în Piaţa Presei au capacitatea necesară unui trafic intens, având câte 4 benzi pe sens, ele intră într-un „nod care nu are capacitate de preluare“.

Fişă tehnică

Pasajul rutier Piaţa Presei Libere va permite subtraversarea acestei zone pe orice direcţie, urmând să asigure legătura dintre transportul public de suprafaţă – linia de tramvai şi liniile de autobuze – cu staţia viitoarei Magistrale 6 de metrou. Intrarea în pasaj se va face pe direcţia Şos. Bucureşti-Ploieşti spre B-dul Kiseleff, iar ieşirea, pe B-dul Kiseleff, dar şi pe B-dul Mărăşti. În prezent, Şos. Bucureşti – Ploieşti are 3 benzi spre centrul de ieşire din sensul giratoriu şi 4 benzi în sensul de intrare în giratoriu. B-dul Poligrafiei are 4 benzi pe sens, B-dul Mărăşti – 2 benzi pe sens, iar Şos. Kiseleff – 3 benzi, plus o bandă între spaţiile verzi centrale pe fiecare sens.

Pasajul se va construi în lateralul intersecţiei, cu 2 benzi de circulaţie spre Fântâna Mioriţa şi o singură trecere pietonală subterană, dinspre linia de tramvai 41 către Parcul Herăstrău. Trecerea de pietoni va avea două deschideri: spre Herăstrău, în rampă, iar cealaltă va avea facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi. Autorităţile consideră pasajul util, pe de o parte, pentru că se va ajunge mai rapid în centrul Bucureştiului dinspre Aeroportul Otopeni, iar pe de alta, pentru că în zona Piaţa Victoriei se găseşte inelul principal de circulaţie – Pasajul Basarab, Titulescu, Iancu de Hunedoara. „Ne dorim ca de la inelul principal spre centrul oraşului să restricţionăm cât mai mult traficul şi parcările, astfel încât să creăm acea zonă publică cu străzi pietonale, cu pieţe publice pentru a aduce mai puţine maşini în centru“, a precizat dir. Dedu.

Magda SEVERIN

magda.severin@ziucargo.ro

FOTO: Jean-Mihai PÂLŞU

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.