Lungimea autostrăzilor din România însuma 1.137 de kilometri, la sfârșitul anului trecut, cu 140 de km mai mult față de 2023, dar niciun kilometru în plus de cale ferată nu a fost dat în exploatare, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
Rețeaua rutieră a ajuns la 86.847 km, fiind cu 459 km mai mare față de anul anterior (86.388, în 2023), iar 17.994 (20,7%) o reprezentau drumurile naționale (+317 km față de 2023, când erau 17.677 km, reprezentând 20,4%).
Doar 6,3% din totalul drumurilor
Din lungimea drumurilor naționale, 6.189 km (34,4%) erau drumuri internaționale, 1.137 (6,3%) autostrăzi și 121 (0,7%) drumuri expres. Din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație, 2.323 km (12,9%) erau drumuri cu 4 benzi, 314 (1,7%) drumuri cu 3 benzi și 39 (0,2%) drumuri cu 6 benzi.
Drumurile județene însumau 35.091 km (40,4%), față de 35.046 (40,6%), în 2023, iar cele comunale, 33.762 km (38,9%), față de 33.665 (39,0%), în 2023.
44.752 km, modernizați
Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura rețelei de drumuri publice înregistra, la finale anului trecut, 44.752 km (51,5%), majoritatea (94%) fiind drumuri modernizate cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu. Drumurile cu îmbrăcăminți ușoare rutiere însumau 20.563 km (23,7%), iar drumurile pietruite și de pământ, 21.532 (24,8%).
63,4% din drumuri, cu durata de serviciu depășită
Pe de altă parte, în ceea ce privește starea tehnică, aveau durata de serviciu depășită 25,7% din lungimea drumurilor modernizate și 37,7% din cea a drumurilor cu îmbrăcăminți ușoare rutiere – adică, în total, 63,4%.
Lungimea drumurilor județene cuprindea 52,7% drumuri modernizate, iar 33,3% dintre drumurile comunale erau pietruite.
Calea ferată – aceeași lungime ca în 2023
La capitolul infrastructură feroviară, statistica arată dezastruos. Astfel, potrivit INS, la 31 decembrie 2024, lungimea liniilor de cale ferată de folosință publică în exploatare însuma exact cât în anul precedent: 10.611 km. Din total, 10.515 (99,1%) erau linii cu ecartament normal, 91 km (0,9%) linii cu ecartament larg și 5 km linii cu ecartament îngust.
Densitatea liniilor la 1.000 kilometri pătrați de teritoriu era de 44,5 la mie. Densitățile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea București-Ilfov (206,3 la mie), regiunea Vest (60 la mie), regiunea Nord-Vest (47,8 la mie) și regiunea Sud-Muntenia (43,8 la mie).
La aceeași dată, lungimea căilor principale era de 5.961 km, reprezentând 56,2% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare.
Modernizare aprobată de Guvern
Guvernul a reaprobat, însă, la finalul lunii aprilie anul acesta, indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea a două tronsoane din linia de cale ferată Frontieră-Curtici-Simeria, cu o lungime totală de 144 km. Costul investiției a fost majorat, astfel, la peste 13,53 miliarde de lei, bani ce vor fi asigurați din fonduri europene nerambursabile și din bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Reabilitarea liniei feroviare care face parte din Coridorul IV Pan European este necesară pentru a crește viteza de circulație, atât pentru trenurile de călători, cât și pentru cele de marfă, sporind siguranța traficului feroviar și îmbunătățind conexiunea cu Ungaria și vestul Europei.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
