Este concluzia la care am ajuns dupa o discutie purtata cu Vladimir Badic – IT Business Partner & Innovation for Supply Chain Europe in cadrul Unilever Europe Supply Chain Company. Am incercat sa aflam care sunt mecanismele care pot genera inovatia si o pot sustine in obtinerea succesului in momentul in care este pusa in practica.
Ziua Cargo: Este inovatia cautata in acest moment in domeniul logistic?
Vladimir Badic: Cele mai multe dintre companii, implicit sau explicit, se gandesc la asa ceva, pentru ca trebuie sa vanda. Concurenta este in piata si problema care se pune este ce anume face diferenta intre companii, servicii si produse. Inovatia poate constitui raspunsul la intrebare, oferind clientilor un serviciu sau produs cu valoare adaugata mai mare. Sa servesc clientul mai bine, diferentiindu-ma de competitie prin inovatie, iata o formula pentru a vinde mai mult si mai profitabil.
Putem sa ne gandim la inovatie si in ceea ce priveste procesele?
Desigur, inovatia este valabila atat in cazul proceselor, nu doar al serviciilor si produselor. Tot ceea ce face un proces mai precis, mai rapid si, respectiv, mai ieftin, poate fi considerat drept inovatie, pentru ca, in final, poate conduce la valoare adaugata pentru ceea ce oferim clientilor. Legat de inovatia de proces, merita mentionata importanta parteneriatelor. Un parteneriat presupune o agenda deschisa. Clientul discuta deschis cu furnizorul de servicii despre ce ar trebui imbunatatit, ajungandu-se, uneori, pana la includerea formala in contracte a conceptului de „continuous improvement“ (imbunatatire continua). Ori inovatia reprezinta un factor de propulsie pentru „continuous improvement“. Construirea unei culturi cu focus spre inovatie si imbunatatire continua trebuie sa fie o preocupare a oricarei companii. O asemenea cultura poate fi dezvoltata prin campanii de comunicare interna si sustinuta prin coaching sau prin mecanismele de recompensare si recunoastere. Revenind la inovatia de proces, logistica nu face exceptie de la regula. Sa pui un palet intr-un camion si sa-l muti de la A la B poate sa faca orice firma. Ceea ce face diferenta este tocmai felul in care reusim sa articulam diverse elemente care contribuie la procesul logistic, in asa fel incat produsul final sa aiba o componenta noua care sa se refere la „mai repede“, „mai precis“, respectiv „mai ieftin“. In acest sens, un rol important il au sistemele IT, care sustin procesele logistice. Echipamentele IT pot face diferenta deoarece ofera posibilitati extraordinare de a lucra cu mari baze de date, de a crea retele si interfete, de a administra procese, de a monitoriza performanta, de a prognoza si de a diagnostica.
Cum ar putea convinge un manager subalternii sa se orienteze catre inovatie?
Inclin sa cred ca prin cultura de organizatie si prin definirea adecvata a recompenselor si recunoasterii. Cultura organizatiei poate crea focus si sustine o anume efervescenta menita sa stimuleze inovatia, dublata de orientarea spre client. Un rol bun in stimularea culturii orientate spre inovatie il poate juca coachingul. Prin coaching, angajatii pot fi dirijati informal catre inovatie. De partea cealalta, bonusurile si recunoasterea interna pot fi concepute sa recompenseze contributia la inovatie a fiecarui angajat. Poti, de exemplu, crea intern, in firma, Premiile de Inovatie in Logistica, asa cum face ARILOG la nivel national.
Unde se plaseaza Romania din punctul de vedere al promovarii inovatiei comparativ cu Vestul Europei?
Romania nu sta rau in comparatie cu ceea ce vad in Europa de Vest. Pe de o parte, companiile multinationale fac transfer de know-how, aducand procese formale destinate managementului inovatiei. Daca vorbim de companiile autohtone, aici chestiunea tine in intregime de abilitatile actionarilor si ale managementului. Cum principiul „cresti sau pierzi in lupta cu concurenta“ functioneaza pentru toata lumea, nu am nici un dubiu ca firmele autohtone, mai ales cele care au succes in piata, au inteles rolul inovatiei. Am citit undeva un comentariu referitor la diferenta dintre inventie si inovatie. Inventia este considerata o noutate, pe care o documentezi si pe care, eventual, o brevetezi, in timp ce inovatia se refera la cum transformi o noutate in cifra de afaceri si profit incrementale. Cred ca lucrul acesta e inteles de majoritatea companiilor din Romania. Probabil, diverse firme aplica diverse abordari pentru managementul inovatiei. In firma pentru care lucrez, procesul de management al inovatiei din Romania este aliniat cu procesul global destinat aceluiasi scop. Acest proces cuprinde un numar bine definit de etape si de porti, prin care functiuni abilitate furnizeaza aprobarile necesare. In esenta, procesul contine 4 etape: idee, fezabilitate, capabilitate, lansare. Intre etape, sunt situate porti prin care se valideaza promovarea de la o etapa la alta. O idee poate fi aprobata pentru a trece in faza de fezabilitate, dar daca in aceasta faza, in care ideea este analizata in detaliu, descoperim ca nu este sustenabila sau ca business case-ul nu este suficient de robust, proiectul este oprit. Daca ideea este aprobata pentru a trece in faza de capabilitate, atunci se declanseaza investitia aprobata si se dezvolta noua solutie sau noul produs. Este normal sa existe o „palnie“ a inovatiei – populata cu foarte multe idei, al caror spectru se ingusteaza, avansand doar cele profitabile, care vor fi, la final, lansate.
In concluzie, ce inseamna inovatia?
Inovatia este adesea definita ca adaugare de valoare clientilor si consumatorilor prin solutii care adreseaza cerinte noi sau partial definite ori care adreseaza vechile cerinte prin modalitati noi. Inovatia aduce crestere de cota de piata, cresterea cifrei de afaceri si cresterea profitului. Inseamna, indiscutabil, o conditie a supravietuirii in piata a oricarei firme. Companiile sunt obligate sa inoveze si sa se re-inventeze, pentru ca vremurile se schimba. Criza economica declansata in 2008 si efectele prelungite ale acesteia sustin nevoia de a gandi si actiona intr-o alta paradigma economica. O paradigma in care informatia circula global, la o viteza si densitate cum nu am mai cunoscut. Prin urmare, trebuie sa limitam tendinta inerenta de a incerca sa scrutam viitorul privind in oglinda retrovizoare. Modelele trecutului par sa ne ajute foarte putin. Avem nevoie de idei noi traduse in solutii noi.
„Inovatia are un pret, insa prin faptul ca iti servesti clientul mai bine decat toti ceilalti, el poate fi tentat sa iti plateasca extra la tarif, tocmai pentru ca ceea ce ii oferi tu ii rezolva mai precis si mai repede niste nevoi.“
„Poate fi benefic sa construiesti un proces in firma prin care sa te asiguri ca nevoia de solutii si produse noi este capturata in mod eficient, servind obiectivelor de crestere ale firmei. Acest proces poate fi sustinut de functiuni noi sau deja existente, care actioneaza la interfata cu clientii interni si externi, capabile sa identifice noile cerinte, care vor fi ulterior transpuse in idei de noi solutii sau produse ce vor parcurge apoi un proces de triere.“
„Metodologia Lateral Thinking dezvoltata de Edward de Bono include metoda Random Word pentru stimularea de idei noi. Metoda pleaca de la premisa ca este adesea dificil sa iesi din paradigmele zilnice, generand idei noi fara sa gandesti in afara paradigmei. Random Word presupune alegerea unui cuvant la intamplare dintr-o lista si asezarea alaturi de un subiect pentru care este nevoie de idei noi. Apoi, se fac asocieri intre cum anume cuvantul ales poate servi nevoii reale. De exemplu, ca sa generezi idei noi despre cum putem reduce costurile cu stivuitoarele, alegem un cuvant precum „zapada“ si dam drumul la imaginatie, incercand sa legam cele 2 teme, altfel fara vreo legatura. Veti fi surprinsi ce va iesi dupa 30 minute de brainstorming!“
Meda BORCESCU
meda.borcescu@ziuacargo.ro
