Inventii, inventii…

Romanul e inventiv, insa, din pacate, cel mai adesea, fara rezultate concrete sau fara recunoasterea meritata in anumite cazuri. Altfel spus, practica ne omoara! Pentru a afla ce au mai brevetat concetateni de-ai nostri in ultimii ani in transporturi, am hotarat sa facem o scurta vizita la OSIM – Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci. Si, din multitudinea de brevete trecute rapid in revista, ne-am oprit asupra a sase inventii care, speram noi, vor face deliciul cititorilor si poate, candva, si al utilizatorilor…

Exista inovatii care-si dovedesc valoarea o data cu trecerea timpului, prin extinderea ariei de aplicabilitate, desi poate, la momentul aparitiei lor, au starnit cel putin zambete neincrezatoare. Pe de alta parte, sunt inventiile primite cu multa incredere de public, dar care nu si-au dovedit ulterior utilitatea, si, bineinteles, cele care constituie categoria “misiune imposibila”.

In care dintre aceste categorii se incadreaza cele sase inventii pe care le vom prezenta in continuare, ramane de vazut. Poate unele dintre ele sunt deja utilizate in practica… Un singur lucru se poate spune cu certitudine: acestea au primit certificatul de “incredere” din partea OSIM, respectiv brevetul de inventie.

Motor cu apa

In 1998, Mihai Rusetel depune cererea de acordare a brevetului de inventie pentru un motor cu apa. Doi ani si jumatate mai tarziu, OSIM ii acorda brevetul. Potrivit acestuia, inventia se refera la un motor care utilizeaza drept combustibil apa, destinat producerii de energie mecanica.

Problema tehnica consta in realizarea unor conditii optime, prin constructie, astfel incat apa sa poata vaporiza intr-un timp cat mai scurt.

Avantajele aplicarii inventiei ar fi urmatoarele: nu polueaza mediul ambiant, functioneaza fara consum de combustibili conventional si este silentios.

Presa a consemnat de-a lungul timpului opinii pro si contra in privinta aceastei inventii. Sustinatorii ideii au apreciat premiul obtinut de Mihai Rusetel la salonul de la Geneva, precum si reusita demonstratiei acestuia cu Dacie sa al carui motor clasic a fost adaptat sa functioneze jumatate cu benzina, jumatate cu apa. De aici, a fost un singur pas pana la formularea unei teorii a conspiratiei: motoarele care utilizeaza drept combustibil apa sunt pastrate in seif de marile companii ale lumii, pentru a proteja industria actuala.

De cealalta parte a baricadei, sunt cei care considera un nonsens aceasta realizare, fapt intarit oarecum de insuccesul vanzarii patentului pe Bursa Romana de Marfuri.

Probabil, insa, ca adevarul este undeva la mijloc…

Motorul are un sasiu (1) in care sunt fixate niste pistoane (2) imbracate de un cilindru mobil, dublu (3), care are incastrat la mijloc un cap incandescent (4), prevazut cu o rezistenta de mare capacitate. In dreptul capului incandescent, se monteaza doua bolturi (5) diametral opuse, pentru fixarea unor biele (6), iar la baza pistoanelor, pe sasiu, sunt montati niste arbori (7), care au la capete cate doua excentrice, iar la interior, niste came (8), pentru montarea bielelor si inchiderea/deschiderea unor supape (9) de evacuare si o cama (10) pentru actionarea unei supape de admisie (11).

Vehicul terestru pentru transportul marfurilor

In 1993, Fako Ludovic si Cornelius Stroie din Brasov si Corneliu Petrescu din Bucuresti depuneau la OSIM cererea de acordare a brevetului pentru un “Vehicul terestru pentru transportul marfurilor” si, sase luni mai tarziu, obtineau aprobarea.

Potrivit datelor inscrise in brevet, autocamionul, propulsat de un motor Diesel, ar oferi urmatoarele avantaje (prin comparatie cu modele precum ZIL 130 G si ZIL 4030): imbunatatirea conditiilor de munca ale conducatorului auto in timpul conducerii si al operatiilor de intretinere ale vehiculului (spre exemplu: in cazul necesitatii demontarii/montarii radiatorului si a bateriei de acumulatoare).

Intrucat nu am gasit informatii suplimentare despre acest vehicul si nici nu l-am zarit pe soselele din Romania, am ajuns la concluzia ca micul autocamion “cu bot” nu a vazut pana acum lumina zilei…

Inventia se refera la un vehicul terestru de capacitate medie, pentru transportul de marfuri generale pe cai rutiere. Este alcatuit dintr-o cabina de conducere (58) si o lada pentru marfuri (49), ambele montate pe un sasiu metalic (B) si dintr-un ansamblu de propulsie (A) dotat cu un motor (1), pe care este montat un ambreiaj (2) si o cutie de viteze (3). Transmiterea miscarii de la cutia de viteze la un diferential (4) se face printr-un ax cardanic (5). Sasiul metalic este alcatuit dintr-un lonjeron stanga (6) si dintr-un lonjeron dreapta, dotat la partea anterioara cu niste traverse fata. Motorul este montat pe sasiul metalic cu ajutorul unor suporti. Radiatorul de apa (22) este montat cu ajutorul unor rame de sprijin pe un suport masca. Pe lonjeronul stanga, este montat un suport de baterie (G) pe care se poate culisa o cutie suport ce sustine bateria de acumulatoare (57).

Autovehicul locuibil pentru distante medii si lungi

In luna august 1990, Alexandru Mosu din Bucuresti depunea la OSIM inventia “Autovehicul locuibil, pentru distante medii si lungi”. Brevetul i-a fost acordat in anul 1993.

Potrivit autorului, autovehiculul locuibil pentru distante medii asigura transportul si cazarea a 28 de turisti, avand o autonomie totala pe o distanta de 3.000 km, iar cel pentru distante lungi – 24 de turisti, autonomie totala 5.000 km.

Inventatorul ofera cu lux de amanunte detalii privind elementele de la interior si confortul oferit de acestea. Ceea ce nu se regaseste insa in datele inscrise in brevet sunt dimensiunile autovehiculului: lungime, latime, inaltime… Nu ne ramane decat sa ne intrebam: oare cum o fi? Un fel de autocar agabaritic? Un fel de vagon de tren cu cusete de dormit si restaurant? Un fel de bloc de garsoniere si apartamente cu doua camere tractat de un trailer?…

Inventia se refera la un autovehicul locuibil, destinat transportului turistilor pe distante medii si lungi, compartimentat in cabine simple si duble, dispuse de o parte si de alta a unui hol longitudinal, caracterizat prin aceea ca, pe partea stanga a holului (17), sunt situate cabinele duble (19) pentru patru persoane, iar pe partea dreapta cabinele simple (18) pentru doua persoane, la al caror nivel inferior sunt prevazute cate doua fotolii pat (24, 25), fata in fata, iar la nivel superior cate un pat (24) pentru o persoana, respectiv cate un pat dublu (30) pentru doua persoane. Compartimente speciale pentru: bagaje (22), combustibil (52, 82), rezervoare apa (60, 81), medicamente (13), piese de schimb (85), toalete (20, 21).

Vehicul pe perna de aer, cu sistem unitar de sustentatie si propulsie

In luna mai 2005, Vasile Beldean din Zalau a depus cererea de obtinere a brevetului de inventie pentru un “Vehicul pe perna de aer, cu sistem unitar de sustentatie si propulsie”. OSIM ii acorda brevetul in luna ianuarie 2007.

Potrivit autorului, problema tehnica pe care o rezolva inventia consta in micsorarea consumului de energie prin utilizarea aerului pentru deplasarea vehiculului, pentru sustentatie si pentru umflarea pernei de aer.

Datele inscrise in brevet nu mentioneaza dimensiunile vehiculului, nici capacitatea acestuia, nici daca este destinat transportului de marfuri sau persoane si nici ce tip de combustibil utilizeaza motorul. Si, totusi, per ansamblu, suna destul de interesant, nu?

Se pare ca si autoritatile romane cocheteaza cu ideea unui transport realizat cu trenuri pe perna magnetica intre Aeroportul Otopeni si Bucuresti, din 2012. Potrivit Mediafax, acestea vor circula pe o monosina suspendata, costurile liniei ajungand la 6-7 milioane lire sterline pe kilometru. Sunt luate in considerare doua posibilitati: o linie de 16 km (Bucuresti-Aeroport Otopeni) sau una de 80 km (inconjurul Capitalei). Astfel de trenuri circula deja in Japonia, au cate trei vagoane si costa cateva zeci de milioane de euro.

Inventia se refera la un vehicul pe perna de aer, actionat cu sistem unitar de sustentatie si propulsie, destinat transporturilor. Vehiculul are in componenta un sasiu, alcatuit dintr-un corp tubular (3), montat intre doua platforme, una superioara (9), una inferioara (7), avand de jur-imprejur montata fusta gonflabila (6). Pe platforma inferioara, este montat motorul (1) care actioneaza compresorul (2), aerul comprimat obtinut fiind dirijat catre corpul tubular (3) si, printr-un distribuitor (4), catre niste unitati de sustentatie si propulsie (5), ce sunt compuse dintr-un cilindru pneumatic (a) cu dubla actionare, care este montat printr-o articulatie sferica (b), ce este ghidata si sprijinita cu ajutorul pieselor (c), pe platforma inferioara (7), in interiorul caruia culiseaza un piston (d) solidar cu tija (e), care este actionat sus-jos cu aerul introdus prin niste stuturi (f), realizand departarea/apropierea de mediul pe care se deplaseaza.

Vehicul spatial

In 1995, Ioan Craciun din Timisoara depunea la OSIM cererea de obtinere a brevetului pentru un “Vehicul spatial”. Abia dupa 6 ani, in 2001, a fost brevetata aceasta inventie. Si nici nu e de mirare ca a durat atat de mult: e o decizie destul de dificila sa fii la un pas de a spulbera mitul farfuriilor zburatoare – obiecte zburatoare neidentificate, marturii ale existentei extraterestrilor…

Potrivit autorului, inventia prezinta urmatoarele avantaje: simplitate constructiva, fiabilitate functionala, pierderi energetice reduse, se poate modifica, in orice moment si sens, directia de deplasare in spatiu. Astfel, vehiculul spatial se deplaseaza/stationeaza prin accelerarea/franarea controlata a unui electromotor inelar reversibil, de curent continuu, fata de un alt electromotor inelar reversibil, de curent continuu, plasat concentric si la 90 grade, care are o miscare de rotatie pentru stabilizare giroscopica.

Inventia se refera la un vehicul spatial, destinat a fi folosit ca mijloc de transport in spatiu. Vehiculul se poate deplasa in spatiu datorita reactiunii create la accelerarea sau franarea unui inel inertial (X) fata de alt inel inertial (Y) concentric si la 90 grade, care are o miscare de rotatie pentru stabilizare, ceea ce face ca reactiunea sa fie transmisa la centrul de masa al vehiculului. Acesta se sprijina pe trei picioare telescopice (Z), iar rotirea celor doua inele (X si Y) in plan orizontal, se poate asigura accesul in interiorul vehiculului spatial.

Ambalaj de transport pentru oua

Si pentru a incheia articolul in spiritul Sarbatorilor de Paste, va prezentam un “Ambalaj de transport pentru oua”, al carui brevet a fost obtinut de catre Alexa Florin Gheorghe din Bacau in anul 2001.

Problema tehnica pe care o rezolva inventia consta in realizarea unui ambalaj pentru oua, care sa asigure, pe langa protejare, si conservarea acestora. Materialul utilizat si modul de cuplare a ambalajelor intre ele constituie o bariera in calea procesului de degradare a oualor.

Acum ca toate ouale ajung intregi la beneficiari, nu mai ramane decat sa aveti grija la operatiunea de fierbere (sfat pentru gospodine: ouale sa fie la temperatura camerei, iar in apa adaugati sare si otet), iar apoi la cea de vopsire si decorare.

Paste Fericit!

Inventia se refera la un ambalaj din polietilena expandata, flexibila, folosit pentru stocarea, conservarea si transportul oualor.

Cu ce ne putem mandri…

– 1555 – Rachetele expediate de la Cape Kennedy si aripile “Delta”- Conrad Haas, Sibiu

– 1827 – “condei portaret, fara sfarsit, alimentandu–se singur cu cerneala” – Petrache Poenaru

– 1858 – primul oras din lume iluminat cu petrol – Bucuresti

– 1880 – automobilul cu motor cu aburi – Dumitru Vasescu

– 1881 – posibilitatea zborului cu reactie (brevet obtinut in Franta) – Alexandru Ciurcu

– 1884 – primul oras european iluminat stradal cu energie electrica – Timisoara

– 1886 – prima ambarcatiune cu reactie – Alexandru Ciurcu

– 1900 – becul cu reglarea curentului electric si gaz – Nicolae Teclu

– 1904 – biospeologia – fondator Emil Racovita

– 1905 – telefonia multipla – Augustin Maior

– 1906 – avionul cu tren de aterizare pe roti cu pneuri – Traian Vuia

– 1906 – aparatul hidraulic cu dalta de percutie pentru sondaje adanci – A.A. Beldiman

– 1908 – primul procedeu de rafinare a produselor petroliere cu bioxid de sulf din lume – Lazar Edeleanu

– 1908 – “pila Karpen”, care functioneaza inca si produce curent electric, neintrerupt de peste 100 de ani – Acad. Nicolaie Vasilescu-Karpen

– 1910 – primul avion din lume fuselat aerodinamic – Aurel Vlaicu

– 1910 – masina de taiat sulf – Tache Brumarescu

– 1910 – efectul circular al discontinuitatilor de magnetism – Stefan Procopiu

– 1910 – tratamentul paraliziei generale – Gheorghe Marinescu

– 1910 – primul zbor al unui avion cu reactie (fabricatie proprie) – Henri Coanda

– 1910 – “fenomenul Cantacuzino” (aglutinarea unor microbi) – Ioan Cantacuzino

– 1912 – dioramele – Grigore Antipa

-1913-1916 – vaccinarea antiholerica (metoda Cantacuzino) – Ioan Cantacuzino

– 1916 – actiunea hipertensiva a digitalei – D. Danielopolu

– 1918 – sonicitatea – Gogu Constantinescu

– 1919 – unitatea elementara de energie magnetica (magnetonul) – Stefan Procopiu

– 1920 – calculelele traiectoriilor posibile Pamant – Luna (folosite la pregatirea programelor “Apollo” – ing. Gheorghe Botezatu

– 1921 – automobilul fara diferential, cu motor in spate (de forma “picaturii de apa”) – Aurel Persu

– 1921 – descoperirea insulinei – Nicolae Paulescu

– 1921 – fenomenul Procopiu (depolarizarea luminii) – Stefan Procopiu

– 1922 – bismutul ca agent terapeutic impotriva sifilisului – C. Levaditi si Sazevac

– 1925 – generatorul de abur cu ardere in camera inchisa si cu vaporizare instantanee – Traian Vuia

– 1930 – avionul cu aripa joasa – Elie Carafoli

– 1933 – aerodina lenticulara (farfuria zburatoare) – Henri Coanda

– 1938 – efectul Coanda – Henri Coanda

– 1938 – discul volant – Henri Coanda

– 1952 – primul institut de geriatrie din lume – Dr. Ana Aslan (produse Gerovital)

– 1958 – centura zburatoare – Justin Capra (americanii au fost creditati ca autori ai acestei inventii in 1961)

– 1962 – primul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiatie infrarosie – Ion Agarbiceanu

– 1999 – hyper CD ROM (capacitate de stocare 10.000 GB) – Dr. fiz. Eugen Pavel

– 2000 – aparatul care purifica aerul in spatiile de locuit – Constantin Pascu

(sursa: www.suntroman.ro)

Romania castigatoare la Geneva

Romania a castigat marele premiu la cel mai prestigios salon international de inventii, desfasurat la Geneva in perioada 1-5 aprilie 2009, informeaza Mediafax. Firma MB Telecom SRL a castigat marele premiu cu inventia Roboscan1 M, cel mai avansat sistem de radiografiere cu raze gamma a camioanelor. In aceasta competitie, au fost inscrise aproximativ o mie de inventii din 45 tari. Succesul inventatorilor romani este cu atat mai rasunator cu cat juriul international de 82 de membri a votat „in unanimitate“ acordarea marelui premiu.

Cristina TOBESCU

cristina.tobescu@ziuacargo.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.