Activitatea unui transportator poate fi definită foarte simplu: o marfă este transportată din punctul A, în punctul B. În acest proces, însă, sunt implicați mai mulți actori, de la client și angajați proprii, până la subcontractori, fiecare dintre aceștia generând riscuri ce trebuie luate în considerare.
Transportatorul trebuie să încadreze aceste riscuri la diverse categorii și să decidă pe care și le poate asuma și pe care le poate transfera către asigurări.
Mulți cred că polița CMR acoperă majoritatea riscurilor care pot surveni pe timpul transportului, dar, după ce discuți cu un specialist, îți dai seama că adevărul nu este nici pe departe așa. În contextul unei analogii simple, CMR poate fi considerat echivalentul RCA, în domeniul asigurărilor de marfă: o asigurare de răspundere a transportatorului față de marfă, solicitată de proprietar, dar care are limitări într-o multitudine de situații.
„Polița CMR respectă, în principiu, convenția internațională din 1956, în care se menționează că transportatorul răspunde de propriile sale acțiuni și omisiuni. Prin urmare, nu acoperă orice risc care se poate întâmpla mărfii, cât timp este în posesia transportatorului”, ne spune Ștefan Ichim, deputy manager Motor Department, la Marsh România.
Astfel, un blocaj în trafic sau un fenomen natural nu este răspunderea transportatorului, și nici dacă se urcă migranți în mașină. „Frânarea bruscă și evitarea gropilor este exclusă de pe CMR, deoarece responsabilitatea ancorării mărfii este a clientului. De asemenea, cabotajul este exclus de pe CMR. Dacă un camion este lovit de un alt autovehicul, în timpul deplasării, și se deteriorează marfa, iarăși, nu poți fi despăgubit pe polița CMR”, explică Ștefan Ichim.
Pentru a fi despăgubit în mai multe situații, clientul, proprietarul mărfii, poate opta pentru o asigurare Cargo, care acoperă riscurile care pot surveni pe timpul transportului, indiferent dacă acestea pot fi imputate transportatorului. Desigur, transportatorul poate face și el asigurarea Cargo în numele clientului, însă costul total de transport trebuie ajustat în consecință, ținând cont de cheltuiala adițională, adusă de această poliță suplimentară.
Clauze suplimentare la CMR
Pentru a acoperi mai multe riscuri, Marsh România recomandă o variantă extinsă a CMR-ului, un fel de „CMR+”, care acoperă mai multe riscuri (furturi, fenomene naturale, imigranți), sub forma unor clauze suplimentare. „Putem să acoperim, pe CMR, chiar și pagube la marfă cauzate de imigranți, inclusiv amenda pe care, în acest caz, o primește transportatorul”, mai spune Ștefan Ichim.
Un alt aspect foarte important al poliței CMR este că limita despăgubită este de aproximativ 10 euro per kilogram de marfă, conform legislației care limitează răspunderea cărăușului. „Unul din obiectivele principale ale transportatorului este să ofere servicii excelente clienților. Acesta nu poate risca să piardă un contract profitabil, pentru că, în cazul unei daune, clientul nu primește despăgubirea corespunzătoare valorii mărfii, ci limitat la 10 euro per kilogram. Mulți clienți importanți de transport solicită asigurarea mărfii la valoarea de factură, iar noi am elaborat un astfel de produs, care, în străinătate, exista de mult și care nu este mai scump ca o asigurare CMR clasică”, explică Ștefan Ichim
Riscuri din partea clientului
În afacerea de transport, pe lângă securitatea mărfii, un alt risc semnificativ este cel legat de răspunderea față de client. Vorbim, în primul rând, despre riscuri financiare. De exemplu, pentru a câștiga un client mare, un transportator poate accepta termene de plată de 90 de zile. Transportatorii care dispun de resurse financiare suficiente pot suporta acest risc, în timp ce alții aleg să se protejeze printr-o asigurare de credit comercial „Tu prestezi serviciul și, dacă nu încasezi, asigurătorul îți plătește serviciul și recuperează banii de la client”, spune Ștefan Ichim.
Totuși, nu te poți proteja de orice clauză contractuală, prin asigurări. Un exemplu este legat de tariful de transport. „Dacă îți asumi niște tarife mici, nu le poți transfera către o asigurare. De asemenea, mulți sunt nemulțumiți de penalizările pe care le acceptă în contracte. Niciun tip de asigurare nu va acoperi pierderile consecințe ale asumării unor tarife ca parte a politicii comerciale. Asigurările sunt create pentru protecția în cazul evenimentelor neprevăzute. Este imposibil, pentru un transportator, să-și asume o penalitate de 200% din costul transportului/ora de întârziere și, ulterior, să solicite banii de la asigurător.
În plus, multe companii mari/clienți de transport solicită o poliță de răspundere civilă generală, care să ateste că transportatorul deține protecția necesară, în cazul în care compania se confruntă cu un eveniment major (precum un incendiu, la sediu), dar care acoperă și diversele daune, care pot fi cauzate de șoferi (exemplu: din cauza fumatului în loc nepermis, s-a declanșat alarma de incendiu și o mare parte din marfă a fost afectată).
„Nu poți zice «stai liniștit, că îți transport eu marfa, nu ți se întâmplă nimic». Și în UE, relațiile comerciale se bazează pe contracte și pe asigurări. Nu există încredere oarbă! Roata trebuie să se învârtă, dar să se învârtă în siguranță.”
Riscuri din partea subcontractorilor
Dacă folosești un subcontractor, există riscul ca polița lui să nu acopere daunele produse mărfii, la nivelul cerut de clientul tău. „Mai este și varianta în care subcontractorul îmi prezintă o poliță CMR cu plata în rate, dar, la un moment dat, întrerupe plata ratelor”, explică Ștefan Ichim.
De aceea, dacă aveți subcontractori apropiați, cu care lucrați frecvent, este mai simplu să-i includeți într-o poliță CMR „umbrelă”, care să cuprindă toate clauzele importante pentru clienții pe care îi deserviți. Chiar și casele de expediții pot face asigurări pentru transportatorii cu care lucrează.
Totuși, pentru a elimina orice risc, Ștefan Ichim recomandă auditarea subcontractorilor, la perioade de 3 luni. „Nu poți să tratezi subcontractorii ca pe un element extern, fără legătură cu clientul tău final. La noi, poți și să cumperi poliță RCA pentru un subcontractor, iar el să-ți plătească, apoi, ție rate lunare. Pentru el, înseamnă un cost mult mai mic si o optimizare a cash flow-ului”.
Subcontractorii vin și cu riscuri care nu pot fi asigurate, precum cel de concurență neloială, deoarece, în timp, pot ajunge să lucreze direct cu clientul.
„De obicei, asigurările suplimentare sunt făcute de companiile de transport medii și mari, iar cele mici intră sub umbrela acestora. Dar, dacă vrea să crească, și o firmă mică trebuie să învețe să-și asigure riscurile. Polița trebuie să te ajute atunci când ai o daună, altfel, ai plătit o hârtie fără valoare”.
Riscurile legate de angajați
Plecarea sau îmbolnăvirea angajaților poate avea un impact semnificativ asupra activității companiilor de transport. Chiar dacă riscul de plecare a angajaților nu poate fi asigurat direct, el poate fi diminuat indirect, prin programe de beneficii care includ inclusiv asigurări de viață și/sau asigurări de sănătate. „Sunt beneficii suplimentare, care îți țin angajații aproape”, spune Ștefan Ichim.
Cele mai mari riscuri
Potrivit reprezentantului Marsh România, pe lângă accidentele cu care transportatorii sunt deja familiarizați, în ceea ce privește procedurile de despăgubire, cele mai mari riscuri actuale din industrie sunt legate de furturi și de migranți. „Fenomenul asociat migranților este unul foarte greu, sau aproape imposibil de controlat. În momentul în care pătrund și afectează o parte din marfă, este foarte greu să demonstrezi că marfa sigilată nu a fost și ea afectată. Din perspectiva clientului, marfa este contaminată integral, chiar dacă este în paleți și înfoliată, clientul o refuză pur și simplu”.
De asemenea, fenomenele naturale, în toată Europa, sunt mai dese ca în urmă cu un deceniu. Pentru viitor, transportatorii ar trebui să fie atenți și la riscul de atac cibernetic, care înregistrează o creștere alarmantă.
Evoluția pieței
În aceste condiții, asigurările bune au devenit și un mod de a câștiga clienți mari. Ștefan Ichim observă că, față de acum 10 ani, clienții sunt mai deschiși la oferte de asigurare din străinătate. „Asigurătorii străini nu cresc mult tariful poliței, în cazul unui accident, își dau seama că probabilitatea daunei rămâne mică. Cine a ajuns să lucreze cu asigurători buni își dorește să o facă în continuare. Chiar dacă există o mică diferență de preț. Dar, de multe ori, nu există nicio diferență de preț. Consider că, în ultimii doi ani, piața s-a maturizat. Există un sector educat în creștere, pentru că, lucrând cu clienți mari, nu poți să rămâi în urmă”.
Ionuț PĂDURARU
ionut.paduraru@ziuacargo.ro
