Reteaua de metrou din Moscova este un sistem rapid de transport public, care deserveste atat capitala Rusiei, cat si un oras invecinat, Krasnogorsk, si se afla pe locul doi la nivel mondial din punctul de vedere al numarului de utilizatori, dupa metroul din Tokio. Traficul zilnic mediu de pasageri se cifreaza la 6,6 milioane persoane. De asemenea, metroul moscovit este renumit pentru cateva dintre statiile din retea, considerate a fi adevarate opere de arta.
Deschis in 1935, cu o linie de 11 km, avand 13 statii, a fost prima cale ferata subterana din Uniunea Sovietica. In prezent, metroul din Moscova a ajuns la 182 statii, 12 linii si la o ruta cu lungime totala de 301,2 km. Sectiunea cu cea mai mare adancime subterana se afla la 84 m sub nivelul solului. Fiecare linie este identificata printr-un numar, un nume si o culoare. Statiile sunt anuntate de o voce masculina, pe directia catre centru, si de o voce feminina – dinspre centru spre periferie. De asemenea, pe linia circulara, vocea masculina anunta statiile pe directia acelor de ceasornic, iar vocea feminina pe celalalt sens. In majoritate, statiile si liniile sunt subterane, dar unele linii au si sectiuni la suprafata. Metroul moscovit opereaza de la ora 5:30 la ora 01:00, intervalul minim intre trenuri fiind de 90 secunde, aplicat in special la orele de varf, dimineata si seara.
Istorie
Primele planuri pentru un sistem de metrou in Moscova dateaza din timpul Imperiului tarist, amanate din cauza Primului Razboi Mondial, a Revolutiei din Octombrie si a Razboiului Civil. Abia in iunie 1931, comitetul central al Partidului Comunist din Uniunea Sovietica a adoptat decizia de a incepe constructia retelei. Primele linii au fost construite conform unui plan proiectat de Lazar Kaganovici in 1930, metroul purtandu-i numele pana in 1955. Constructorii rusi au beneficiat de consilierea reprezentantilor celui mai vechi sistem de metrou din lume, London Underground. Prima linie, mergand de Okhotny Ryad la Smolenskaya, a fost deschisa publicului pe 15 mai 1935, avand, asa cum am mentionat, 11 km si 13 statii, si a fost extinsa in 1937, cu o prima linie care traversa raul Moscova prin intermediul Podului de metrou Smolensky. A doua etapa a fost incheiata inainte de cel de-al doilea Razboi Mondial. In martie 1938, ramura Arbatskaya a fost impartita in doua si extinsa pana la statia Kurskaya. In septembrie 1938, a fost des chisa linia Gorkovskaya, intre Sokol si Teatralnaya. Aici, arhitectura a avut la baza cea a celor mai populare statii existente deja (Krasniye Vorota, Okhotnyi Ryad si Kropotkinskaia), in stil art deco cu accente… Socialiste. In aceeasi perioada, a fost construita prima statie de adancime, pe coloane, Mayakovskaya. Cea de-a treia etapa a fost amanata, dar nu intrerupta de razboi, doua noi sectiuni fiind puse in operare: Teatralnaya – Avtozavodska (3 statii) si Kurskaya – Partizanskaya (4 statii) – inaugurate in 1943 si 1944. In timpul asediului Moscovei, in toamna-iarna anului 1941, statiile de metrou au fost folosite ca adaposturi antiaeriene, insusi consi liul de ministri mutandu-si birourile in Mayakovskaya, de unde Stalin a tinut si cateva discursuri. Dupa razboi, a inceput constructia in cadrul celei de-a patra etape, incluzand linia Koltsevaya si o parte a liniei Arbatsko-Pokrovskaya, de la Ploshchad Revolyutsii la Kievskaya, plus o sectiune de suprafata. Aceste statii ating apogeul din punctul de vedere al decoratiilor si al designului. Linia Koltsevaya a fost conceputa ca un parcurs circular si a fost realizata intre 1950 si 1954. Inceputul Razboiului rece a condus la constructia unei portiuni de adancime pentru linia Arbatsko- Pokrovskaya, statiile fiind proiectate a servi drept adaposturi in cazul unui razboi nuclear. In anii 50, extravaganta arhitecturala a noilor statii de metrou a fost redusa semnificativ, iar decoratiile unora dintre statii au fost simplificate comparativ cu planurile originale, la ordinul presedintelui Hrusciov, care favoriza un stil ceva mai spartan. A fost dezvoltat un design standard, cunoscut sub numele de „centipede“, primele proiecte avand 40 de coloane de beton, asezate pe doua randuri. Statiile aratau aproape identic, diferenta constand numai in culoarea marmurei si a placilor ceramice folosite. Majoritatea acestor statii au fost construite cu tehnologii simplificate, ieftine. Placutele ceramice de pe unele dintre ziduri au cazut, in timp, din cauza vibratiilor, si nu intotdeauna a fost posibila inlocuirea lor cu placute de aceeasi culoare, ceea ce a condus la un aspect de mozaic nu foarte estetic. Abia la jumatatea anilor 70 a fost restaurata extravaganta arhitecturala, dar designul cu coloane, de data aceasta in numar de 26, continua sa predomine. Dupa anul 2000, au fost incheiate cateva proiecte iar altele au demarat. Primul dintre ele este extensia Annino-Butovo, un alt proiect major fiind reconstructia statiei Vorobyovy Gory, initial deschisa in 1959 si inchisa in 1983, dupa ce s-a descoperit ca betonul folosit pentru constructia unui pod prezenta defecte. Statia a fost reconstruita si redeschisa in 2002. Un alt proiect include constructia unei ramuri intre linia Filyovskaya si Centrul International de Afaceri din Moscova, cu cateva statii deschise in 2005 si 2006. Alte extensii ale liniilor au fost deschise in ianuarie 2008, in septembrie acelasi an si alte trei statii – in decembrie 2009. In iunie 2010, linia Lyublinskaya a fost extinsa cu doua statii. Dar rusii nu se vor opri aici. Conform planurilor autoritatilor locale moscovite si ale ministerului rus al transporturilor, anuntate in septembrie 2008, pana in 2015 se vor construi 79 km de linii in plus, 43 noi statii si 7 depouri.
Opere de arta
Am discutat, anterior, despre stilul extravagant al unora dintre statiile moscovite, considerate adevarate opere de arta. Una dintre acestea este Ploshchad Revolyutsii (Piata Revolutiei), deschisa in 1938 si conceputa de arhitectul Alexei Duskin. Statia are arcuri din marmura rosie si galbena, sustinute de piloni placati cu marmura neagra. Spatiile dintre arcuri sunt prevazute cu grile de ventilatie decorate si cu stucaturi. Fiecare arc este flancat de cate o pereche de sculpturi din bronz realizate de Matvei Manizer, infatisand omul sovietic in diverse ipostaze: soldat, fermier, atlet, scriitor, aviator, muncitor si copil. In total, sunt 72 de sculpturi. Se spune ca una dintre sculpturi, infatisand un caine insotind un granicer, aduce noroc celor care ii ating nasul. Un alt exemplu este statia Kiyevskaya, pe linia Arbatsko- Pokrovskaya, deschisa in 1953 si decorata in stil quasi-baroc. Pilonii sunt placati cu marmura alba si cu placute ceramice, iar tavanul este decorat cu fresce ilustrand viata in Ucraina. Un mozaic la capatul platformei comemoreaza cea de-a 300-a aniversare a reunificarii Rusiei cu Ucraina. Iluminarea este asigurata prin intermediul unor candelabre hexagonale. Fara indoiala, un spectacol cotidian care merita descoperit in inima Moscovei!
Incidente la metroul din Moscova
Ca orice sistem de metrou care se „respecta“, si cel din Moscova a avut, de a lungul timpului, partea sa de probleme si atentate. Pe 8 ianuarie 1977, o bomba a fost detonata intr-un tren aglomerat intre Izmaylovskaya si Pervomayskaya, omorand 7 persoane si ranind grav alte 33. Mai tarziu, pentru acest atentat, au fost arestati, judecati si executati trei armeni. In iunie 1981, au fost raportate doua incendii aproape simultane in doua statii diferite de metrou din sistem, unul dintre ele soldat, se pare, cu 7 victime. Un an mai tarziu, un accident fatal a avut loc din cauza prabusirii unei scari rulante, rezultand 8 decedati si 30 de raniti. Pe 6 februarie 2004, o explozie intr-un tren a ucis 39 persoane si a ranit peste 100, atentatul fiind atribuit initial teroristilor ceceni. Mai tarziu, cercetarile au aratat ca vinovatul a fost de fapt un militant islamic cerchez, gruparea din care facea parte organizand un alt atac pe 31 august acelasi an. In mai 2005, o pana de curent care a cuprins toata Moscova a intrerupt operarea pe unele linii si a oprit unele trenuri in tuneluri. Pe 29 martie anul trecut, doua bombe au explodat pe linia Sokolnicheskaya, atentate soldate cu 39 de decedati si 64 raniti. In fine, vara trecuta, in iulie august, valul de caldura care a lovit Moscova a cauzat incendii in padurile din apropiere, fumul ajungand pana la metrou, unde temperatura deja atinsese, in interior, 34 grade.
Raluca MIHAILESCU
