Pe cand Romania?

Noile State Membre ale Uniunii Europene, plus Austria, genereaza in prezent mai mult de 12% din PIB-ul UE, insa regiunea atrage mai putin de 1% din traficul maritim de marfa destinat Europei. Este un dezechilibru major, estimat la mai mult de 5 milioane de containere TEU anual si 20 de miliarde de tone de marfuri vrac. Pentru Romania nu se pune problema daca va recupera acest decalaj, ci cand se va intampla acest lucru.

Mai mult de 250 de experti au discutat despre cum poate fi scurtata aceasta perioada cu ocazia seminarului de transport si logistica “Romania’s next step in becoming the Eastgate Trade Hub of Central and Eastern Europe”, organizat de Archicom, European Gateways Platform, Dutch-Romanian Network, Camera de Comert Romano-Olandeza si PwC Romania. Iar solutiile nu au intarziat sa apara: plata TVA la import prin decont pentru toate companiile, indiferent de valoarea importurilor; reprezentarea fiscala globala; oferirea de avantaje suplimentare pentru Agentii Economici Autorizati; vamuirea marfurilor in interiorul tarii; o strategie de transport inter-modal in Romania; educatia in domeniul logistic si al lanturilor de aprovizionare in cadrul Universitatilor din Romania. Un punct central in toata aceasta strategie il constituie Constanta, un centru important, care nu a fost niciodata cu adevarat valorificat.

Concluziile celor care au adus in prim plan posibilitatile de transformare a Romaniei in centrul logistic al Europei Centrale si de Est, prin intermediul Portului Constanta, sunt cel putin interesante. Adoptarea unor politici adecvate in domeniul transportului si logisticii ar putea adauga pana la 25 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut al Romaniei pana in 2025 si ar putea duce la crearea a 150.000 de noi locuri de munca.

In cadrul conferintei, s-a anuntat si crearea Romanian Black Sea Gateway Association, o organizatie menita sa promoveze dezvoltarea potentialului Romaniei in domeniul activitatilor de re-export, transport si logistica, actionand ca un partener de dialog pentru autoritatile romane, dar atragand, totodata, investitorii interesati de oportunitatile comerciale, de asamblare, transport si logistica oferite de Romania.

Despre European Gateways Platform

European Gateways Platform (EGP) este un parteneriat public privat dintre guvernul olandez si companiile romano-olandeze active in domeniul infrastructurii si logisticii. EGP vede combinatia romano-olandeza ca pe un parteneriat foarte puternic, capabil sa genereze servicii logistice si comerciale eficiente Europei.

Facultati de logistica

Reprezentantii Archicom au anuntat crearea primelor facultati de logistica din Romania, deschise in parteneriat de Universitatile Politehnice din Bucuresti si Timisoara, Universitatea Ovidius din Constanta si Universitatea Fontys de stiinte Aplicate din Venlo. „Este nevoie pe piata de oameni specializati in logistica si in management in acest domeniu. Sunt cateva cursuri si mastere de logistica in Romania, dar sunt aproape in intregime pe baza tehnica. Logistica nu este ceva care sa aiba de-a face prea mult cu tehnica. Ea inseamna gandire si comportament «service friendly», este o mentalitate, o atitudine «Cum pot sa fac totul pentru a-mi servi clientul». Pentru a deveni hub-ul logistic al Europei de Sud-Est, trebuie sa gandesti intr-un anumit mod. Este o transformare care va necesita timp. Si in Olanda, acest proces a durat 30 de ani. Aici, nu trebuie sa inventam din nou roata; putem sa copiem metodele care si-au demonstrat deja eficacitatea, dar adaptate la standardele locale“, a aratat Gerard Kuijs.

 

Despre Constanta si Romania, despre potential si modul in care poate fi el valorificat si despre retete care deja s-au dovedit de succes in Vest, am stat de vorba cu Gerard Kuijs, presedinte Archicom.

Ziua Cargo: Promovati de mult timp Portul Constanta ca un punct foarte important pentru Romania.

Gerard Kuijs: Inca de prima data cand am organizat acest seminar, am sustinut Constanta ca fiind cel mai interesant si cel mai important port din regiunea Marii Negre. Daca studiati harta Europei si trageti o linie intre Gdansk (Polonia) si Triest, va puteti imagina ca porturile Antwerp, Rotterdam, Hamburg reprezinta hub-uri mai mult pentru Europa de Vest. Cele trei porturi „servesc” in prezent majoritatea fluxurilor de marfa din restul Europei. De exemplu, cele trei porturi impreuna manipuleaza in fiecare an aproximativ 26 milioane TEU, iar Constanta va manipula anul acesta un milion TEU; cel putin, asa sper, desi este greu de crezut ca se va realiza acest lucru. Exista inca un dezechilibru enorm intre activitatea porturilor Estice si a celor din Vest. Dar, in viitor, situatia va trebui sa se echilibreze. Nu este o previziune, ci mai degraba o certitudine.

Ce pasi ati facut in ultimul an in sustinerea portului Constanta?

Un important pas inainte a fost facut anul trecut, cu implementarea European Gateways Platform (EGP). Consider ca am facut mari eforturi in constientizarea faptului ca trebuie sa facem ceva in Romania, nu numai pe partea de „hard assets“. Poti sa construiesti autostrazi sau infrastructura feroviara, dar nu vei avea rezultatele dorite daca nu te ocupi si de partea de „soft assets“, cum ar fi legislatie de taxare, elemente de dezvoltare a mediului de afaceri, facultati de logistica, institutii de training, initiative de educatie in privinta mediului de afaceri international. Un alt exemplu este legislatia vamala, care ar trebui sa fie adaptata standardelor europene.

Va referiti la amanarea de plata a TVA?

Atunci cand vrei sa atragi investitori straini, companii care sa foloseasca Romania ca hub pentru S E Europei, trebuie sa le oferi oportunitatea de a plati TVA pe import la momentul exportului. Acesta este un sistem folosit si de Olanda cu succes. Companiile platesc TVA in momentul in care primesc banii de la propriii clienti.

Daca vrei sa consolidezi intr un anumit loc din Romania un stoc de volum mare cu o anumita valoare, vei avea in mod constant costuri de capital in stocul respectiv. De aceea, costul de capital trebuie sa fie cat mai redus posibil si acest lucru il poti face prin intermediul sistemului de taxare.

Care ar fi beneficiile pe care le-ar inregistra Romania prin introducerea acestei masuri fiscale?

Beneficiile pentru Romania ar putea fi enorme. Am previzionat ca prin introducerea acestei masuri PIB-ul Romaniei ar putea creste cu 25 de miliarde de euro pana in 2025. Economia ar putea cunoaste un boom enorm prin atragerea de investitori straini.

Credeti ca veti reusi sa atrageti atentia autoritatilor cu privire la masurile fiscale pe care le sustineti?

Sunt optimist ca vom atrage atentia autoritatilor privind masurile de sprijinire a mediului de afaceri pentru ca, in acest moment, constatam ca multe companii romanesti inteleg la randul lor aceste probleme si ne sprijina in efortul de a promova schimbarile.

In cat timp credeti ca va ajunge Portul Constanta foarte important in regiune?

Un scenariu optimist ar fi in 10-15 ani. Nu este o decizie sau o schimbare care poate avea loc peste noapte. Dar se va intampla. Repet, nu este o problema de „daca“, ci de „cand“. Sunt foarte multe lucruri de schimbat. Are de-a face cu transportul, cu liberalizarea acestuia, cu conditiile generale, cu serviciile, cu asigurarile etc. Dar daca autoritatile vor introduce masurile privind amanarea la plata a TVA anul acesta, efectele se vor vedea imediat. Nici o companie nu are produse pe stoc timp de ani de zile. Toata lumea vrea sa isi reinnoiasca stocurile cat mai repede cu putinta. In general, o companie are un stoc de o jumatate de an sau un an. Chiar daca aplici o amanare a taxelor unei companii acum, TVA va fi livrat la buget intr-un an. Dar in timpul acelui an ai transporturi si servicii suplimentare, angajati suplimentari, se pot construi depozite suplimentare etc. Ceea ce inseamna si venituri suplimentare pentru stat.

Cum vedeti sectorul de logistica in Romania in acest moment?

Romania a cunoscut o crestere extraordinara in domeniul logistic in ultimii 6-7 ani. Daca este sa compar Romania anului 2000, cand am venit aici pentru prima data, si cea din prezent, schimbarile sunt uriase. Atunci nu exista nici un operator logistic strain pe piata. In urma cu 11 ani, numai un mic procent din produsul intern era externalizat. In Europa de Vest, aproximativ 80% din activitati sunt externalizate. Companiile se ocupa numai de activitatile lor de baza. Curatenia, transportul, depozitarea, chiar si IT-ul sau activitatea de resurse umane sunt externalizate. Logistica este un domeniu care evolueaza in mod constant, ceea ce inseamna ca si costurile vor scadea o data cu majorarea volumelor. Iar externalizarea este un lucru care ajuta la reducerea costurilor.

In anumite domenii de pe piata, sunt inca competitori care au propria lor flota si propria retea de distributie. Vor fi fortati sa combine activitatile, cum ar fi depozitarea si distributia, pentru a se mentine competitivi. Se pune problema doar cand anume se va intampla, pentru ca se va intampla cu siguranta.

Sunt investitori din Olanda interesati sa intre pe piata romaneasca in aceasta perioada?

Sunt inca investitori din Olanda care vor sa investeasca in Romania. Desigur, in ultimii 2-3 ani, nu a fost profitabil, mai ales din cauza crizei economice pe care a traversat-o si Romania. Se poate ca Romania sa fi avut noroc. Daca ne uitam la cifrele economice ale Romaniei in ultimii 5-6-7 ani si la cele ale Olandei, Romania s-a descurcat mai bine, din punctul de vedere al cresterii economice.

Imi puteti da exemple de companii olandeze interesate de Romania?

Una dintre ele este o companie olandezo-araba de dimensiuni mari, care este interesata sa vina in Romania, cel putin pentru a face din Romania hub-ul lor pentru Europa de Sud-Est si sunt sigur ca, daca vor face aceasta alegere, va fi benefica pentru ei. Romania ramane o tara foarte interesanta pentru toate ramurile industriale, pentru ca aveti personal cu aptitudini inalte si un grad inalt de educatie/pregatire. In plus, este inca o tara competitiva din punctul de vedere al preturilor si calitatea vietii aici este buna.

Estimati o reducere a tarifelor practicate in logistica in perioada urmatoare?

N-as putea spune ca preturile vor scadea. Dar situatia din ultimii doi ani a aratat ca numai companiile puternice au supravietuit. Sunt foarte ingrijorat in legatura cu distribuitorii de dimensiuni mai mici, pentru ca acestia, daca nu isi vor schimba modul de lucru sau activitatea de baza, nu vor rezista. Trebuie realizata o schimbare de atitudine. Se pot observa deja schimbari de atitudine mai ales pe piata retail-ului. Cei mai multi dintre retaileri, initial, cumparau produse de la distribuitorii locali, dar ca urmare a majorarii volumelor si a cresterii numarului de magazine, au incheiat contracte direct cu furnizorii, fara interferenta distribuitorilor. Iar acesta este si rolul furnizorilor de servicii logistice. Au preluat rolul fizic al distribuitorului. Dar intrebarea se pune care mai este rolul distribuitorului? Daca nu poti adauga valoare unui produs sau unui serviciu, atunci esti scos de pe piata. Aceeasi intrebare s-a pus in urma cu 15-20 de ani in Olanda. Si foarte multe companii au dat faliment. Desigur, inca mai avem distribuitori, dar ei consolideaza, s-au intors la activitatea lor de baza, au externalizat multe dintre activitati, iar unii dintre ei au fuzionat si au combinat activitatile intr-o noua entitate, iar aceste lucruri se vor intampla si aici in urmatorii ani.

Nu minimizati rolul internetului. Pana nu demult, se cumparau produsele numai din magazine sau de la depozitul ori facilitatea distribuitorului. Acum, nu mai exista un distribuitor fizic, ci un sistem electronic de distributie. Din ce in ce mai multe produse sunt cumparate pe internet. Uneori, nici macar nu poti vedea unde sunt depozitate, cum sunt impachetate, cum sunt expediate. Clientii nu mai au acea relatie emotionala cu produsul. Altfel spus, conexiunea emotionala dintre furnizor si client nu mai este importanta pentru un anumit tip de produse. Iar tinerii vor cumpara aproape in exclusivitate pe internet. Sunt mult mai obisnuiti cu un alt fel de viata, de comunicare.

Cristina TOBESCU

cristina.tobescu@ziuacargo.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.