Timpii de așteptare în frontieră au crescut semnificativ. Iar șoferii trebuie să facă față perioadelor de așteptate, de multe ori fără un orizont clar privind finalizarea lor. Există un impact psihologic, care nu trebuie neglijat, atât pentru confortul psihic și fizic al șoferilor, cât și pentru desfășurarea în condiții bune a activității firmelor de transport.
Cu toate că nu putem aprecia obiectiv care este impactul psihologic, pe termen scurt sau lung, asupra șoferilor care se confruntă cu creșterea semnificativă a timpilor de așteptare în granițe, putem, totuși, să avansăm câteva opinii referitoare la acest aspect.
Problemele nu se referă doar la timpul exagerat de așteptare, ci și la condițiile în care se așteaptă (frig în condițiile de iarnă, lipsa hranei, lipsa grupurilor sanitare etc.).
Disconfort psihic și fizic
- Psihic, așteptarea în granițe poate fi marcată de nesiguranță, confuzie și stare de urgență. Nesiguranța este dată de lipsa informațiilor legate de dimensiunea așteptării, confuzia vine împreună cu zvonistica, știrile false și alarmiste, iar starea de urgență se instalează odată cu perturbarea rutinei zilnice, lipsa de alimente, uneori și de medicamente. sau teama cu privire la posibilitatea acestor lipsuri, posibilitatea unor pierderi salariale, izolarea socială cauzată de noile restricții.
- Stresul legat de muncă are multe efecte și în plan fizic: boli cardiace, gastrointestinale și alte probleme de ordin fizic și psiho-somatic.
Fiecare șofer reacționează diferit la situațiile stresante. Modul și intensitatea prin care șoferul se raportează la așteptarea din graniță depind foarte mult de experiența anterioară (maturitate emoțional-comportamentală) și, nu în ultimul rând, de posibila lipsă a unor informații precise referitoare la timpul de așteptare în graniță, de evoluția de moment a situației, de orizontul de așteptare, de condițiile reale pe care le are în timpul staționarii. Cu cât capacitatea șoferului de a se adapta la aceste situații potențial stresante este mai redusă, cu atât mai repede se va instala o stare de epuizare nervoasă, de oboseală.
Oboseala, epuizarea nervoasă pot duce la o serie de reacții precum:
- reacții fiziologice – schimbări hormonale, metabolice, tulburări digestive, insomnii, reacții psihosomatice
- reacții psihice – pierderea capacității de raționalizare, dificultăți de concentrare, neliniște, iritabilitate
- reacții comportamentale în trafic – asumare necontrolată de risc, relații conflictuale în trafic, nehotărâre, agresivitate – inclusiv agresivitate verbală, consum de alcool, timp de reacție crescut.
Ce pot face șoferii?
- Șoferii trebuie să conștientizeze faptul că situația actuală de la granițe reprezintă, pentru ei, o problemă în plus, căreia trebuie să-i găsească o rezolvare. Și aici poate interveni cel mai simplu raționament: din moment ce aceste situații nu vor dispărea, nu pot fi controlate, dacă eu mă stresez nu rezolv nimic, atunci de ce să nu mă confrunt cu așteptarea, fără să mă stresez?
- Un rol aparte îl are comunitatea de șoferi din care conducătorul auto face parte. Prin atitudinea ei, comunitatea de șoferi poate amplifica sau ameliora consecințele negative la nivelul individual al șoferului.
Ce pot face transportatorii (inclusiv dispecerii)?
- Transportatorii trebuie să comunice cu șoferii, să păstreze calmul acestora. Discuțiile, deci o atitudine deschisă față de problema cu care se confruntă șoferul și căutarea soluțiilor cresc încrederea șoferului, diminuează stresul. Astfel, șoferul poate să treacă mai ușor peste timpul de așteptare, peste inconvenientele legate de acesta, tocmai prin faptul că angajatorul îi transmite, astfel, că îi pasă de el, că nu îl lasă singur la graniță. Aceasta presupune și comunicarea unor informații reale, corecte, care să depășească sfera confuziilor, a zvonisticii, în general.
psiholog pr. Cristian SANDU
cabinet de psihologie autorizat
psih.cristian.sandu@gmail.com
