Puțin dialog, multe interese obscure

Ordonanța 51 rămâne în vigoare, după ce Curtea Constituțională a respins ca neconstituțională încercarea Guvernului de a anula prevederile acesteia. O rundă câștigată, însă transportul național de călători este departe de a-și fi rezolvat problemele. Am discutat despre actualul context cu Augustin Hagiu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport (FORT).

Augustin Hagiu, președinte FORT: „Creșterea tarifelor la transport a devenit inevitabilă, o dată cu obligativitatea utilizării caselor de marcat fiscale. Iar această majorare aduce presiuni mari asupra transportatorilor, din partea cetățenilor și chiar a autorităților.”

Ziua Cargo: Curtea Constituțională a decis faptul că anularea Ordonanței 51 prin asumarea răspunderii este neconstituțională. Ce se întâmplă mai departe?

Augustin Hagiu: Curtea Constituțională a fost sesizată de către partide parlamentare la solicitarea noastră și ne așteptam la această decizie a Curții Constituționale, mai ales că Ordonanța 51 fusese deja declarată constituțională.

Astfel, în acest moment, avem OUG 51 în Parlament, în dezbaterea Camerei Deputaților. Este de așteptat ca discuțiile să fie reluate în comisiile de specialitate.

În ceea ce privește transportul interjudețean, lucrurile sunt mult mai clare și, până în 2023, programele rămân bătute în cuie. Va trebui să vedem cum vor mai arăta lucrurile la acel moment și dacă mai este interesant să realizezi transport regulat de pasageri la nivel interjudețean.

O altă chestiune este legată de transportul elevilor. Unul dintre punctele de fundamentare pentru anularea prevederilor Ordonanței 51 a fost cel legat de transportul elevilor. Membri ai Guvernului au spus că altfel nu se poate rezolva problema.

Însă, dacă era așa, ar fi trebuit ca, în cazul în care OUG 51 era anulată, să nu mai fie nevoie de nicio altă intervenție legislativă. La finalul lunii ianuarie (înainte de a se pronunța Curtea Constituțională), a avut loc o întâlnire între Consiliul Național al Elevilor, Ministerul Educației și Ministerul Dezvoltării. Se caută soluții pentru a asigura transportul subvenționat al elevilor domiciliați în altă localitate față de școală. Concluzia întâlnirii a fost aceea că este nevoie de o altă ordonanță de urgență. Ne putem întreba când a mințit actualul Guvern?

Suspectați că au fost alte motive care au dus la intenția de a anula OUG 51?

Bineînțeles. Motivul principal este legat de baronii locali PNL – cei mai periculoși în ceea ce înseamnă încălcarea Regulamentului 1.370 și cei care au reușit să facă cele mai mari matrapazlâcuri cu transportul în zona metropolitană și cele mai dubioase achiziții de vehicule. Intențiile acestor baroni au dus la apariția acestei încercări de anulare a prevederilor OUG 51, pentru ca ei să poată lua cu japca toate traseele rentabile și să le introducă în propriul portofoliu, acolo unde pot toca bani, achiziționa anvelope la prețuri triple și își pot bate joc de banul public așa cum își doresc, inclusiv utilizând fonduri europene.

Cetățenii, neinformați și nepăsători în marea lor majoritate, nu înțeleg de unde vin banii pentru gratuitățile de care beneficiază.

Sunt exemple, în țară, în care traseele din zona metropolitană au fost luate de la transportatorii privați și date spre operare societăților de transport local ale diferitelor municipii. Aceste trasee sunt deservite cu aceleași mașini, la aceleași tarife ca și înainte, numai că operatorul de transport local beneficiază de compensație la același nivel cu tariful de transport. Practic, cetățeanul plătește dublu prin bilet și, totodată, prin taxe și impozite locale. Interesant este că, de multe ori, nici nu se dau bilete de călătorie sau bon fiscal pe aceste trasee.

Cum decurge dialogul cu Ministerul Transporturilor?

Relația cu ministrul Transporturilor – nu a existat nici o convocare la dialog. Actualul ministru nu pare să aibă nicio treabă cu transportul rutier, nu îl interesează ce se întâmplă cu acest sector, înscriindu-se în linia cu care ne-a obișnuit majoritatea miniștrilor de transport de până acum. Mai mult decât atât, observăm numiri dubioase, care încalcă legea conflictului de interese (patron de firmă de transport numit șef de regională ISCTR).

Ce tendințe ați identificat în piața transportul de călători în regim regulat?

Piața este în cădere liberă. Orice încercare de a aduce tarifele acolo unde le este locul – cost operațional plus marjă de profit rezonabilă – naște din partea călătorilor și, în unele cazuri, a autorităților adevărate războaie. Lumea s-a obișnuit cu pomeni. Nu vor să accepte ideea de abonamente, de costuri care trebuie acoperite… Vor transport gratuit! Și evident că se va profita politic, pe această temă. Costul operațional a crescut foarte mult – toate prețurile s-au dus în sus la piese, manoperă, salarii…

În plus, a venit și chestiunea legată de casa de marcat fiscală. Efectele pe care le estimez sunt importante. Pe de o parte, va fi un efect benefic, legat de creșterea încasărilor, cu un procent estimativ cuprins între 20 și 30%. Practic, scade frauda la nivelul șoferilor. Pe de altă parte însă, dispare zona „gri”, în condițiile în care, acum, totul trebuie fiscalizat.

Pentru multe companii de transport, zona „gri” reprezenta argumentul care asigura supraviețuirea.

Erau bani care ajungeau direct în buzunarul transportatorului. Bineînțeles că nu era o situație normală, însă, fără tarife corecte, care să acopere costurile reale, nu îți poți permite plata integrală a impozitelor la stat, aferente unor salarii care se apropie de ceea ce se practică la nivel european. Începând cu 20 ianuarie, casele marcat sunt funcționale, iar amenzile sunt uriașe. Toți cei care nu vor putea să își crească tarifele, pentru a acoperi în totalitate costurile operaționale, vor dispărea. Practic, discutăm de o creștere generalizată a tarifelor de transport. Acest proces a început, iar transportatorii sunt supuși unei presiuni puternice din partea cetățenilor și autorităților.

Este interesant cum, la transportul local (inclusiv în zona metropolitană), costul operațional este calculat între 7 și 10 lei per kilometru, iar operatorul privat nu poate avea tarife pe bilete care să asigure acoperirea unui cost operațional de 3,5 lei/km. Acolo unde buzunarul este al statului (administrația publică locală) și se cheltuiesc banii cetățenilor, se merge la „dușmănie”. Unde este firmă privată, nu se permite acest lucru. Diferența între tariful de transport și costul operațional este acoperită, la stat, din bugetul local, însă la privat… Iar zona „gri” dispare.

Radu BORCESCU

radu.borcescu@ziuacargo.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.