De ce este necesar un Fond creat de transportatori pentru copiii cu handicap locomotor? Pentru ca ei misca lucrurile mai bine ca oricine. Dar si pentru un motiv mult mai important. Recent, am cunoscut povestea cel putin impresionanta a unei persoane cel putin speciale.
Rima s-a nascut prematur cu hemoragie intracraniana. Din aceasta cauza nu si-a putut folosi niciodata picioarele, diagnosticul pus de doctori fiind acela de paraplegie spastica. Si ca si cum nu ar fi fost indeajuns, un cunoscut medic roman a decis sa faca experimente pe acest copil, iar sansele de a se recupera au scazut la zero.
Un copil prea special pentru scoala romaneasca
Dar pentru ca, de fiecare data, lucrurile se compenseaza cumva, Rima este o fetita extrem de inteligenta, care stie sa se faca iubita si care a reusit sa invete singura limba japoneza. Ii place sa invete, sa afle lucruri noi, iubeste scoala… Si, de aici, incepe adevarata drama.
In scoala generala, laboratoarele de limbi straine si romana se aflau la etaj. Iar profesoara (care, din intamplare, era chiar diriginta) lua copiii si o lasa pe Rima singura in clasa, plangand. Nici macar nu isi puneau problema ca ar trebui facut ceva pentru a nu o izola. Cat este de moral sa pedepsesti un copil care vrea sa invete si a carui unica „vina“ este ca nu isi poate folosi picioarele?!
Un liceu prea departe de casa
La liceu, a intrat cu medie peste 9, la clasa speciala de japoneza. Si-a propus sa devina traducator de limba japoneza, le iubeste arta si chiar stie sa picteze pictograme. Dar, si aici, laboratorul de informatica este la etaj. Insa, de data aceasta, atunci cand s-a pus problema sa urce la ore, copiii de clasa a IX-a au facut corp comun in jurul ei si au refuzat, pentru ca ea nu ar fi avut acces la etaj. Asa a reusit Rima sa participe la ore impreuna cu colegii. Dar nu pentru mult timp. Din pacate, liceul este departe de casa, iar Rima nu o are alaturi decat pe mama sa, care nu o poate transporta zilnic la si de la liceu, pentru ca ar insemna sa renunte la serviciu – singura lor sursa de venit.
Mama si fiica au solicitat ajutorul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC), dar li s-a comunicat ca nu dispun de masina ca sa transporte copilul. La Ministerul Invatamantului, li s-a sugerat ca ar trebui sa se duca la o scoala pentru copii cu dizabilitati, insa Rima nu are dizabilitati mintale, poate sa se integreze in societate alaturi de copiii fara probleme sau sa urmeze cursurile de invatamant la domiciliu, ceea ce presupune insa ruperea de colectivitate. Din cauza transportului, nu s-a putut duce la liceu decat doua luni. Acum, sta acasa si, cu ajutorul colegilor si al profesorilor, va termina clasa a IX-a prin corespondenta. Aceasta nu este, insa, o solutie. Sistemul stramb o izoleaza, obligand-o sa se inchida in ea, sa uite de sperantele de a avea prieteni si colegi.
Mai nou, Rima a castigat o bursa de 6 luni in Japonia, dar este nevoita sa renunte deoarece nu se poate descurca singura.
Acum, ea are nevoie macar de transport pentru a merge la scoala.
O speranta indreptata catre cei care misca lucrurile
Aici, ar putea interveni cei care pot sa miste lucrurile. Pentru ca Rima nu reprezinta decat unul dintre multele exemple care ar putea fi date. Peste 5.000 de copii au fost inregistrati cu handicap locomotor. Mii de sperante, la care nu se gandeste nimeni. Mii de oameni inteligenti, care ar putea avea ceva important de spus. Nu au nevoie decat de „roti“. Organizarea unei fundatii de catre transportatori, care sa ajute copiii cu handicap locomotor, ar putea face diferenta pentru multi dintre acesti micuti, care au dreptul la o sansa reala. Pasii nu sunt dificili si pot fi vizualizati in Ordonanta 26/2000. Mariana Nedelcu, secretar de stat in Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, a explicat ca donatiile catre o astfel de institutie sunt deductibile, contributiile de pana la 20% din impozitul pe profit putandu-se deduce automat din suma datorata statului. Ea a precizat ca, in plus, pot fi accesate fonduri europene. „O astfel de fundatie realizata de transportatori ar putea accesa in parteneriat cu Ministerul Muncii o serie de fonduri care raspund necesitatilor copiilor cu handicap locomotor“, a afirmat Mariana Nedelcu. Lucrurile pot porni, de altfel, de la un microbuz, dotat pentru copii cu handicap locomotor, care sa ii duca la scoala intr-o anumita zona, de la un scaun cu rotile, de la proteze…
Putin… si totusi atat de mult.
Mariana Nedelcu, secretar de stat in Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale:
„In Romania, o dizabilitate atrage, din nefericire, si un statut aparte! In cele mai multe situatii, persoana cu un handicap este condamnata la o viata solitara, priviri intrebatoare si indiferenta. Practic, o persoana cu un handicap este condamnata la… excluziune sociala. Rolul nostru, al celor care decidem astazi, este sa garantam generatiei viitoare dreptul sa traiasca si sa munceasca intr-o societate dezvoltata, unde dizabilitatile sau etnia nu sunt considerate impedimente pentru a avea acces la o viata normala. Lucram cu cifre si date statistice, insa acestea nu pot exprima nici sentimentele, frustrarile sau tragediile prin care trec cei pe care ii reprezint si care au nevoie de mine si de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. Nu suntem un caz unic! In urma cu opt ani, Uniunea Europeana a detectat aceasta problema si in alte tari! Dar s-au luat masuri! Cum reusim sa nu ii excludem pe cei care au un handicap? Foarte simplu! Ii tratam ca pe orice alt individ normal! Primii pasi sunt in directia modernizarii sistemului de prestatii sociale. Ma refer la facilitati pentru incurajarea angajarii acestor persoane, dar si la crearea unor servicii sociale de calitate. Intentionam sa imbunatatim procedurile de evaluare a gradului de handicap si, de asemenea, sa reconsideram modalitatile de dezvoltare a unei game de servicii prin care persoanele cu handicap sa se poata recupera si care sa le ofere sanse egale de dezvoltare individuala. Cheia este insa ca, pas cu pas, societatea romaneasca sa invete sa accepte persoanele cu dizabilitati si sa ne unim fortele pentru a le da o mana de ajutor in drumul spre o viata normala! Sunt alaturi de dumneavoastra si raman un partener activ pentru promovarea drepturilor persoanelor cu handicap“.
Meda BORCESCU
