Este întrebarea la care încă mai caută răspunsul comunitatea olandeză de afaceri, care vrea să se implice în dezvoltarea unui sistem ce să permită României să transforme Constanţa într-un veritabil hub comercial estic de intrare în Europa.
Conferinţa organizată de European Gateways Platform (EGP) şi NL Agency Ministry of Economical Affairs în colaborare cu Ambasada Regatului Ţărilor de Jos, Comunitatea Olandezo-Română şi Camera de Comerţ Olandezo-Română a scos (din nou) în evidenţă potenţialul Portului Constanţa, care ar putea fi materializat dacă ar exista interes din partea autorităţilor. „Guvernele României şi Olandei pot lucra împreună pentru a face economia românească să crească“, a afirmat Matthijs van Bonzel, Ambasadorul Olandei în România, subliniind că țara noastră are şanse foarte bune de dezvoltare. În acelaşi timp, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, prezent la conferinţă, a menţionat că dezvoltarea portului Constanţa trebuie realizată în paralel cu modernizarea coridoarelor IV feroviar şi rutier, precum şi a transporturilor pe Dunăre.
Fenechiu susţine colaborarea Portului Constanţa cu Rotterdam
„Principala mea prioritate constă în dezvoltarea Coridorului IV feroviar, rutier în paralel cu dezvoltarea Portului Constanţa şi a strategiei Dunării. Portul Constanţa, Canalul Dunăre – Marea Neagră, principalele coridoare de transport incluse în reţeaua centrală TEN-T sunt investiţii importante la care Ministerul Transporturilor implementează soluţii de grăbire a lucrărilor, în aşa fel încât să susţină o dezvoltare sustenabilă a transportului de marfă şi a centrelor logistice”, a arătat ministrul Fenechiu, care şi-a manifestat sprijinul pentru menţinerea colaborării între Portul Constanţa şi cel din Rotterdam. O prioritate a ministrului constă în migrarea unei părţi importante a transportului rutier către cel feroviar. Transferul ar urma să privească în special operaţiunile desfăşurate pe rute mai lungi de 300 de kilometri. În domeniul transporturilor feroviare de marfă, Relu Fenechiu şi-a propus o privatizare de succes a companiei de stat CFR Marfă. În opinia sa, rolul Ministerului Transporturilor trebuie să fie acela de a crea politici publice sustenabile, de a identifica în mod real şi concret necesităţile investiţionale şi de a se îngriji ca aceste investiţii să fie derulate, în special cele din fonduri europene, din creditele bancare deja angajate şi din concesiuni sau parteneriate public – private. „Este importantă creşterea implicării capitalului privat în domeniul infrastructurii şi a serviciilor de transport, în special finanţarea prin Parteneriat Public-Privat (PPP) şi absorbţia accelerată a fondurilor europene pentru proiectele cuprinse în POS-T 2007-2013, dar şi pregătirea proiectelor şi îmbunătăţirea procedurilor pentru exerciţiul financiar 2014-2020 al UE. Spre deosebire de proiectele de infrastructură implementate în sistemul tradiţional, unde statul este principalul responsabil pentru pregătirea proiectelor şi managementul de proiect, în proiectele de tip PPP sectorul privat este încurajat să adauge valoare prin inovaţie, partenerul privat fiind susţinut să îşi utilizeze avantajele competitive pentru a construi soluţia prin care îndeplineşte cerinţele partenerului public în modul cel mai economic cu putinţă”, a mai explicat Relu Fenechiu.
Despre EGP
Organizaţia European Gateways Platform (EGP) a fost fondată de mai multe companii olandeze pentru a veni în întâmpinarea oportunităţilor pe care le poate oferi România, având în vedere investiţiile care ar putea veni de la Bruxelles şi poziţia geografică strategică de poartă de acces la piaţa (Central) europeană. EGP este susţinută financiar de Guvernul olandez şi are obiectivul de a acţiona la nivel strategic în domeniul dezvoltării logistice din România şi sectorul de infrastructură şi pentru a profita de oportunităţile de afaceri evidente pentru comerţul olandez şi pentru industria din România.
Meda BORCESCU
meda.borcescu@ziuacargo.ro
