Furtul de marfă reprezintă, în prezent, în Rusia, o problemă de milioane de dolari, cu un impact major asupra supply chain-urilor și a afacerilor locale și internaționale. Ilya Smolentsev, expert în securitate la RIFT Advisory International, a punctat câteva aspecte în acest sens, în ediția din luna mai a Vigilant, buletinul informativ al TAPA EMEA.
Incidentele merg de la furtișaguri mărunte și tăieri de prelată, în numeroasele spații de parcare nesecurizate din această țară, până la furtul de încărcături complete și jafuri la depozite. Rețelele de crimă organizată caută, în permanență, noi modalități de a evita controalele de securitate pentru a fura, a transporta și a vinde bunurile respective „la negru”.
Practic, nu mai este nicio categorie de bunuri care nu este supusă riscului de a fi furată, în Rusia, parțial sau total, în timpului transportului rutier.
Modurile de operare utilizate de către grupările infracționale sunt foarte diverse, dar la cele mai mari riscuri sunt expuse schemele de fraudare cu etape multiple, care implică falși transportatori, șoferi inteligenți, înmatriculări false de vehicule și manageri logistici din cadrul unor conturi de expeditori create special pe bursele online de transport. Exemplele recente de furturi identificate arată că preluările frauduloase de marfă le-au permis infractorilor să facă un profit de 1 milion de dolari americani în numai o săptămână.
Furturile, prea rar raportate
În mod tradițional, furturile de marfă în Rusia reprezintă un tip de infracțiune în care nu prea se raportează incidentele, dominat de către fraudă. Statistici oficiale incomplete sunt colectate și raportate lunar de către Ministerul de Interne. O analiză pe 5 ani indică o tendință foarte importantă – o scădere constantă a numărului total de furturi raportate și o parte constantă de cazuri de fraude, ceea ce subliniază dominanța acestor tipuri de infracțiuni, în Rusia.
Dar statisticile oficiale nu diferențiază incidentele pe date, locații, modus operandi, valoare și tipuri de mărfuri care sunt furate și nici nu dezvăluie regiunile cu cele mai crescute și cele mai scăzute frecvențe ale incidentelor. Deci, aceste date nu oferă suficientă valoare pentru securitatea afacerilor sau pentru managementul riscurilor, și nici autorităților statului, pentru a dezvolta strategii eficiente de contracarare.
Conform unor statistici neoficiale, costurile financiare ale încărcărilor frauduloase de marfă au totalizat 200 de milioane de dolari pentru 700-800 de astfel de cazuri raportate anual.
Dar acestea constituie doar 15-20% din totalitatea furturilor de marfă din Rusia. Pierderile medii cu un camion furat prin fraudă se ridică la 40.000 de dolari. Un aspect pozitiv este, însă, faptul că nivelul atacurilor cu violență asupra șoferului se află în scădere, de la an la an.
Acest lucru este posibil din cauza subcontractărilor multiple și a unui foarte controversat proces de împărțire a responsabilităților pentru marfa în tranzit, în multiplele etape logistice. În multe cazuri, personalul de securitate al companiilor își face treaba corect, dar complexitatea industriei și gradul de sofisticare al infractorilor depășesc cu mult competențele majorității managerilor și supervizorilor de securitate. Pentru a-și ascunde intențiile malefice, infractorii acționează în așa fel încât nici măcar șoferii pe care îi folosesc nu știu că sunt parte a unui mecanism fraudulos și pot deveni victime, ca rezultat al anchetelor polițienești.
Cum dispare marfa
O schemă tipică întâlnită în Rusia implică următorii pași principali:
- Infractorii închiriază un vehicul de marfă, fără ș Uneori, bandele cumpără camioane și angajează șoferi să le conducă. În majoritatea cazurilor, șoferii sunt manipulați orbește și nu știu că sunt parte a unei scheme infracționale.
- Infractorii creează sau cumpără un cont activ pe bursele online de transport și plasează transporturi disponibile pentru diferite rute sau bunuri. Mai departe, așteaptă comenzi plasate de către posesorii de mărfuri sau de către expeditori. În mod obișnuit, infractorii oferă un preț mai scăzut pentru a câștiga comenzile, ceea ce atrage managerii logistici preocupați de reducerea costurilor. Când au suficiente cote, infractorii îi selectează pe cele care necesită un transport de lungă distanță, cu un timp de tranzit de cel puțin două zile.
- După ce comanda este confirmată, următorul pas este primirea autorizației pentru șofer de la expeditor, care îi permite să colecteze mărfurile. În această etapă, infractorii primesc documentația, cu toate informațiile necesare.
- Infractorii trimit camionul la încărcare. Șoferul colectează bunurile și primește documentația referitoare la destinaț Dar, după un timp, primește un telefon de la o persoană care pretinde că este posesorul bunurilor, care îi cere să le livreze la altă adresă, în mod normal nu departe de locul de proveniență al mărfii.
- În același timp, infractorii îl informează pe expeditor în privința unei întârzieri minore, din cauza unei pene a camionului sau a unei boli a ș În această perioadă de timp, bunurile sunt direcționate către o altă locație sau reîncărcate în alt vehicul și împărțite în partide mai mici.
- După ce furtul reușește, șoferul și „transportatorul” nu mai răspund la telefoane. Expeditorul devine suspicios și începe să se intereseze de marfă, apoi face reclamație la Poliț
În astfel de circumstanțe, sunt șanse foarte scăzute să se recupereze marfa sau să se găsească vinovații.
Informații despre infractori
În medie, peste 400 de decizii judecătorești implicând furturi de marfă prin preluări frauduloase și ID-uri și documente falsificate apar pe website-ul Curții de Arbitraj a Federației Ruse în fiecare an, iar experții în securitate consideră că acesta este doar vârful iceberg-ului. Datele Ministerului Afacerilor Interne arată peste 1.700 de episoade similare pe an.
În urmă cu trei ani, pentru prima dată în Federația Rusă, un grup de specialiști din Sankt Petersburg a demarat un proiect – Control Risk – care realizează analize complexe pentru combinarea informațiilor preluate din deciziile judecătorești și din informațiile publicate de diverse surse de pe internet.
Datele conțin numere de înmatriculare ale vehiculelor, date de identificare (falsificate) și fotografii ale unor indivizi implicați în preluări frauduloase de marfă. Informația este colectată și stocată în conformitate cu legislația locală de protecție a datelor personale și este organizată sub forma unei baze de date care permite utilizatorilor căutări în funcție de diferite criterii.
Cu ajutorul unei soluții furnizate de către parteneri din Moscova, utilizatorii nu numai că pot afla informații despre transportatori în ceea ce privește modul în care respectă prevederile legale, ci pot, de asemenea, să verifice documentele șoferului, ale vehiculului etc. De asemenea, pot evalua sau studia diverse regiuni din punct de vedere al gradului de risc și pot identifica tipuri de mărfuri furate și unde s-a produs evenimentul.
În prezent, Control Risk și RIFT Advisory International lucrează la dezvoltarea unei interfețe a acestui portal în limba engleză.
Sursa: Vigilant, ediția din luna mai.
Traducerea și adaptarea:
Raluca MIHĂILESCU
raluca.mihailescu@ziuacargo.ro
