Deputatul Augustin Hagiu, fost președinte FORT, propune un proiect de lege prin care să interzică efectuarea operațiunilor de încărcare și descărcare a mărfii de către șoferii profesioniști.
ZIUA CARGO: Ce ne puteți spune despre noul proiect?
Augustin Hagiu: Susțin cu tărie că trebuie intervenit pe legislația muncii, ca să nu mai existe această sarcină, la nivelul șoferului profesionist. Atestatul lui de șofer profesionist este raportat unei activități care ține de condus, de partea de siguranță rutieră. Descărcarea trebuie făcută de beneficiarul mărfurilor.
Am demarat un studiu, care să ne arate ce țări au introdus aceste interdicții și cum au procedat, să găsim un model de bune practici. Trebuie să ne civilizăm, iar clienții să înțeleagă că acest aspect nu este negociabil. Șoferul nu poate avea în sarcină așa ceva și, cu atât mai mult, nu trebuie să existe o relație contractuală între transportator și cel care angajează transportul, cu privire la acest aspect.
Ținta ar fi să nu ai voie, ca beneficiar de transport, să soliciți șoferului sau, prin contract, angajatorului șoferului, o astfel de operațiune. Niciun depozitar de marfă, logistician sau client de marfă nu trebuie să aibă posibilitatea legală de a impune descărcarea și/sau încărcarea, după caz, de către conducătorul auto. Aceste operațiuni trebuie acoperite cu resursa umană proprie. Evident rămâne neschimbată responsabilitatea conducătorului auto în ceea ce privește așezarea și greutatea mărfurilor, respectiv, după caz, arimarea lor.
Cât de întâlnit este acest fenomen acum?
Din cunoștințele mele, acest fenomen este foarte răspândit, la nivel național. Marea majoritate a clienților impun astfel de condiții contractuale, legate de descărcarea mărfii, sau, după caz, încărcarea în mijlocul de transport.
În momentul în care studiul va fi finalizat și va ajunge la mine, voi demara procesul de scriere a proiectului de lege. Trebuie să identific exact pe ce zonă din Codul muncii vom merge și să intervenim acolo, cu modificări. În cel mai optimist scenariu, până la sfârșitul anului ar trebui să avem modificarea în Monitorul Oficial și să producă efecte.
Ce alte inițiative mai aveți în vedere?
O altă inițiativă este legată de impozitarea vehiculelor în funcție de norma de poluare, ce ar trebui să se aplice, în România, de la 1 ianuarie 2026, în paralel cu noua modalitate de calcul a taxei de drum. Cred că nu putem aplica principiul „poluatorul plătește” de două ori. În interpretarea mea, Directiva ne permite să abordăm componente de poluare fie în impozitul local, fie în taxele de drum. Dar să alegem un singur culoar pe care să mergem! Totodată, mai este nevoie de apariția unui program Rabla pe zona de vehicule comerciale, atât pentru transport de marfă, cât și de pasageri, care să încurajeze achiziția de vehicule mai prietenoase cu mediul.
Un alt proiect vizează transporturile speciale (de exemplu cel frigorific), care presupun suprastructuri și sisteme auxiliare alimentate dintr-un rezervor separat, pentru care să avem un combustibil neaccizat. Dacă s-ar aplica această măsură, costul carburantului pentru suprastructuri ar ajunge până în 3,6-3,8 lei per litru. Ar ajuta foarte mult economia românească o astfel de măsură, inclusiv la nivel de competitivitate, în raport cu firmele din alte state europene. După modelul din alte țări europene, carburantul special ar trebui să se găsească tot în stațiile de alimentare, dar în dispersoare separate.
Am pornit o analiză, vrem să vedem cum o aplică alte state, inclusiv cu măsurile de precauție, pentru a preîntâmpina frauda. Ar trebui incluse aici și utilajele agricole care nu intră pe drumurile publice, pentru că acciza este legată strict de circulația pe drumurile publice.
O altă chestiune este legată de permisul auto cu mai multe categorii. Firesc ar fi, atunci când săvârșești o contravenție, măsura contravențională, punctele de amendă sau măsura de suspendare temporară să se aplice doar la categoria vehiculului în care se afla șoferul la momentul săvârșirii faptei. Dacă se afla în autoturismul personal, îi suspendăm categoria B, el având dreptul să circule, ca șofer profesionist, pe vehicule comerciale. Sau invers. Ce încerc prin abordarea asta? Să nu tragem pe dreapta șoferii profesioniști de care piața de transport din România are atât de mare nevoie. Evident că o astfel de abordare este posibilă doar pe teritoriul României, nu și în alte state europene.
Radu BORCESCU
radu.borcescu@ziuacargo.ro
