Transportul intermodal, o opțiune strategică

Uniunea Europeană, responsabilă de 10% din emisiile de gaze cu efect de seră pe plan mondial, este un lider la nivel global în ceea ce privește tranziția la o economie cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră. Obiectivul oficial: reducerea emisiilor cu 100% până în 2050.

Europenii au reușit, în ultimele decenii, să decupleze cu succes creșterea economică de emisiile de gaze cu efect de seră. În consecință, între 1990 și 2016, consumul de energie s-a diminuat cu aproape 2%, iar emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 22%, în timp ce PIB-ul a crescut cu 54%.

Prin urmare, strategia definește o viziune asupra transformărilor economice și sociale necesare, angajând toate sectoarele economiei și ale societății, pentru realizarea tranziției la zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050.

Mobilitate curată, sigură, conectată

Transporturile sunt responsabile de aproximativ 25% din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană. Toate modurile de transport trebuie, prin urmare, să contribuie la decarbonizarea mobilității, iar acest lucru necesită o abordare sistemică. În primul rând, se impun vehicule cu emisii reduse sau zero, dotate cu propulsii alternative eficiente pentru toate modurile de transport.

Pe baza cunoștințelor și tehnologiilor actuale, electrificarea, care utilizează, în principal, surse regenerabile de energie nu va fi singura soluție miraculoasă pentru toate modurile de transport. Calea ferată rămâne soluția de transport de mărfuri pe distanțe medii și lungi cea mai eficientă din punct de vedere energetic. Prin urmare, transportul feroviar de marfă ar trebui să devină mai competitiv în comparație cu transportul rutier, prin eliminarea barierelor operaționale și tehnice dintre rețelele naționale și prin încurajarea inovării și a eficienței în general.

Tranziția către nivelul de zero emisii nete în 2050 are nevoie, de asemenea, de infrastructura corespunzătoare, adică de finalizarea rețelei centrale transeuropene de transport (TEN-T) până în 2030 și a rețelei globale până în 2050.

Comisia Uniunii Europene preconizează o creștere cu 60% a transportului de mărfuri, până în anul 2050.

De asemenea, costurile asociate congestiei traficului vor crește cu circa 40%, până în anul 2050. În cadrul acestei politici, Comisia Europeană va aloca fonduri importante pentru dezvoltarea transportului intermodal.

România, în context european

Ca și în cazul infrastructurii de transport, în general, România trebuie să abordeze sistemic și componenta de transport intermodal, care presupune o structură complexă: terminale, vagoane specializate, echipamente de manipulare, sistem integrat de management al exploatării liniilor intermodale.

Din păcate, în prezent, transportul intermodal în România se dezvoltă punctual și conjunctural, în funcție de interesele unor operatori, fără a exista o sinergie a acestora pentru atingerea obiectivelor enunțate mai sus. În anul 2019, prin preocuparea societăților ROCOMBI și Airborne Global Services, a fost redeschis terminalul în Cluj-Napoca și linia de containere Constanța-Cluj.

Strategie învechită

În 2011, Ministerul Transporturilor a elaborat o strategie a dezvoltării transportului intermodal, care trebuie, însă, actualizată. Pe termen scurt, se impune promovarea și consolidarea terminalelor existente, precum și a liniilor, pentru o folosire mai eficientă a acestora, mai ales în condițiile în care investițiile în acest domeniu se ridică la sume importante.

USER, în calitate de organizație a unor societăți care acoperă toate modurile de transport, se va implica mai mult în problematica transportului intermodal, inclusiv prin intermediul site-ului asociației. În plus, va fi constituită o comisie, care se va ocupa de aceste aspecte, încercând o sinergie între toți factorii care concură la transportul intermodal.

De menționat că, în cadrul unei mese rotunde pe care USER a organizat-o pe tema transportului intermodal, la Cluj, la sediul societății Routier European Transport, s-au analizat și posibilitățile privind deschiderea unor linii intermodale Cluj-București și Curtici-București. Trebuie să ținem cont de faptul că potențialul de trafic intermodal este foarte mare din Portul Constanța, dar și internațional european.

Cum „speranța moare ultima”, rămânem optimiști în dezvoltarea acestei alternative de transport la standardele europene.

Marius CAE

președinte USER

caem@caem.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.