Torre de Hercules (denumirea spaniola pentru Turnul lui Hercule) este un far roman antic situat pe o peninsula in apropiere de La Coruna, Galicia, in NV Spaniei. Denumirea de „Coruna“ se pare ca este evolutia spaniola a latinului „columna“. Farul are o inaltime de 55 m si este orientat catre coasta spaniola a Atlanticului de Nord. Structura are o vechime de aproape 1900 de ani si reprezinta cea mai veche constructie de acest gen care inca este utilizata, in prezent, ca far. Monumentul face parte din patrimoniul UNESCO din data de 27 iunie 2009.
Conform surselor prezente pe internet, se pare ca Torre de Hercules este folosit inca din secolul 2 e.n., construit sau poate reconstruit in timpul imparatului Traian, pe o fundatie sau dupa un design fenician la origine, avand ca model insusi Farul din Alexandria, una dintre cele 7 minuni ale lumii antice. La baza farului, inca se mai pastreaza inscriptia „MARTI AUG.SACR C.SEVIVS LUPUS ARCHTECTUS AE MINIENSIS LVSITANVS. EX.VO“, ceea ce inseamna ca arhitectul ar fi fost un anume Gaius Sevius Lupus din Aeminium (din actuala Portugalie, fosta provincie Lusitania), iar monumentul a fost dedicat lui Marte, zeul roman al razboiului. Conform datelor istorice, farul a fost utilizat neintrerupt incepand din secolul 2. Turnul a fost prevazut initial cu o rampa ascendenta, care permitea carelor cu boi sa aprovizioneze constant farul cu lemne, pentru a mentine focul arzand pe timp de noapte. Cea mai veche atestare documentara a farului din Brigantium care inca supravietuieste a fost realizata de Paulus Orosius in lucrarea „Historiae adversum Paganos“, scrisa, se pare, intre anii 415-417.
In 1788, constructia avea 34 m si 3 etaje, la care a fost adaugat, in timpul lucrarilor de restaurare in stil neoclasic, inca un etaj, cu o inaltime de 21 m. Restaurarea a fost realizata de inginerul naval Eustaquino Giannini, in timpul domniei lui Carol al III-lea al Spaniei, si a fost finalizata in 1791, conservand intact, la interior, „miezul“ constructiei romane, ceea ce confera unicitate acestui monument. Romanii care au cucerit aceasta regiune a Spaniei o considerau capatul Pamantului, notorie, la acea vreme, pentru naufragii si supranumita Costa da Morte (Coasta Mortii).
Pozitia farului este putin exclusivista, favorizand apropierea navelor din Nord sau Vest, ceea ce sugereaza ca Turnul a fost construit pentru a satisface necesitatile traficului din Atlantic, probabil venind la Vest de Capul Gris Nez pentru a evita Golful Biscaya sau direct din Anglia si Irlanda de SV.
Mituri
Conform acelorasi surse de pe internet, de-a lungul vremii s-au vehiculat foarte multe mituri in privinta originii acestei constructii, de unde si numele de Turnul lui Hercule. Conform legendei, eroul al carui nume il poarta farul a ucis tiranul Geryon dupa o batalie care a durat trei zile si trei nopti. Apoi Hercule, in pura traditie celtica, a ingropat capul tiranului, impreuna cu armele acestuia si a comandat constructia unui oras pe acel loc. Astfel, blazonul orasului Corunna a fost un far deasupra unui craniu cu oase incrucisate. O alta legenda datand din secolul 11 sugereaza ca Regele Breogan, fondatorul natiunii celtice galitiene, a construit aici un turn cu o asemenea inaltime ca fiii sai puteau vedea, din varful acestuia, un tarm indepartat, fapt care i-a determinat sa calatoreasca spre Irlanda.
Patrimoniul UNESCO
Conform informatiilor oferite de UNESCO, Turnul lui Hercules are o valoare universala deosebita, fiind, dupa cum am mai subliniat, singurul far roman care este inca folosit pentru semnalizare maritima si, in acelasi timp, o marturie incontestabila a sistemului elaborat de navigatie din antichitate. De asemenea, organismul international apreciaza restaurarea din secolul 18 ca fiind exemplara, protejand esenta monumentului antic si modernizandu-i aplicatiile tehnice.
Conform criteriului III UNESCO, „Turnul lui Hercule este un testimonial al faptului ca in antichitate se foloseau faruri. De asemenea, turnul este dovada continuitatii rutei atlantice, de cand a fost organizata pentru prima data de romani, pe parcursul unei importante parti a Evului Mediu si pana la dezvoltarea sa considerabila in epocile moderne si contemporane“. In prezent, conservarea acestui monument este monitorizata stiintific.
Raluca MIHAILESCU
