Viteza pe drumurile expres a crescut la 120 km/h

Codul rutier a fost modificat de Parlament, prin Legea 134, astfel încât limita maximă de viteză pe drumurile expres a crescut de la 100, la 120 km/h, în așteptarea inaugurării primei șosele de acest fel din România: DEx12 Craiova-Pitești.

Noua limită de viteză este, acum, cu 10 km/h mai mică față de cea de 130 km/h a autostrăzilor. Cu 100 km/h, se poate circula pe drumurile europene, iar cu 90 de km/h – pe celelalte categorii de drumuri naționale. Noua limită de viteză pentru drumurile expres este valabilă doar pentru autoturisme și anumite motociclete (categoriile A și B), deoarece, pe drumurile expres, camioanele și autocarele (categoriile C, D, D1) pot circula cu cel mult 100 de km/h. Motocicletele de până la 125 cmc sau cvadriciclurile (categoriile A1, B1, C1) pot merge cu 85 de km/h.

După Balș, scapă și Slatina de traficul greu

Din DEx12 Craiova-Pitești, care va avea o lungime totală de circa 121 de kilometri, au fost deschiși circulației 18,5 km, ce asigură, deja, ocolirea orașului Balș, între km 17,7 Robănești-km 36,2 Piatra-Olt (Lotul 1, Tronsonul 2).

În această lună, va fi dată în trafic și porțiunea de 21,35 km a Lotul 2, cuprins între Piatra-Olt și Valea Mare, care va ocoli municipiul Slatina și cuprinde 3 noduri rutiere, 14 poduri/pasaje (dintre care două podurile feroviare la Găneasa), un spațiu pentru servicii și o bază de întreținere și de deszăpezire. La Valea Mare (Slatina Nord-Est), traficul va fi deschis prin cele două girații ale nodului, folosind două bretele pentru intrarea și ieșirea pe/de pe DEx12.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „promisiunea este conform graficului de lucrări”. „Noul lot va asigura ocolirea municipiului Slatina, unde, la ora actuală, traficul rutier provoacă ambuteiaje și disconfort. Evitarea tranzitării localității va scurta timpul de deplasare pe relația Craiova, va elimina aglomerația din oraș și va crește gradul de siguranță rutieră în zonă”, a precizat el. Astfel, se va putea circula pe circa 40 de km de drum modern de mare viteză, dintre Robănești și Slatina Est.

Un antreprenor român pe 3 tronsoane

Construirea celor două loturi ale Tronsonului 2 a început în luna septembrie 2019, iar antreprenorul UMB are în șantier și tronsoanele 3 Slatina-Colonești (31,75 km, 23% grad de execuție) și 4 Colonești-Pitești A1 (31, 82 km) – cu termen de finalizare 2024. Tronsonul 1 Craiova-Robănești (17,7 km), executat de Tirrena Scavi SpA, ar trebui deschis circulației la finalul acestui an, dar are mari întârzieri, stadiul lucrărilor fiind de doar 46%. Proiectul Drumului Expres Craiova-Pitești (DEx12) a fost lansat în anul 2017, iar proiectul, în valoare totală de peste 4,8 miliarde de lei, are asigurați circa 4 miliarde de lei de către Comisia Europeană, din Fondul de Coeziune, prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 (prelungit până la finele lui 2022). Diferența se achită de Guvernul României.

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu: „Le atrag din nou atenția antreprenorilor că trebuie să respecte termenele contractuale. În caz contrar, vor suporta consecințele. Nu vânăm rezilieri, dar nici nu putem aștepta la nesfârșit ca unii constructori să își ia atribuțiile în serios. În cursul acestei luni, conform Legii modificate de Ministerul Transporturilor, vor începe să fie emise certificatele de bună purtare – pozitive sau negative. Dacă vor fi negative, se va intra pe un făgaș pe care nu mi l-aș dori. Îi anunț că voi aplica legea întru totul. La un progres de 1% pe lună, prefer să tai nodul gordian (…), pentru că cea mai proastă decizie este să nu iei nicio decizie”.

În România vor mai fi construite drumuri expres, astfel: București-Târgoviște, București-Alexandria, Craiova-Târgu Jiu, Constanța-Tulcea-Brăila, Buzău-Brăila, Focșani-Brăila, Brăila (Jijila)-Tulcea (Cataloi), Pașcani-Suceava-Siret.

Prețuri ajustate la investițiile din fonduri europene

Guvernul a aprobat, prin OUG 64, ajustarea prețurilor și a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat că peste 5.000 de contracte de infrastructură aflate deja în derulare vor beneficia de noile prevederi. În această categorie intră proiectele de infrastructură de transport, de rețele de apă și canalizare, de deșeuri și cele cu finanțare din Programul Operațional Regional. „Am evaluat un impact financiar de peste 1 miliard de euro. După cum bine se cunoaște, prețul la materialele de construcții a crescut aproape necontrolabil. Câteva exemple sunt relevante în acest sens: la bitum – de peste 255 de ori, la oțel-beton – de peste 150 de ori. De asemenea, prețul la utilitățile publice a influențat în mod hotărâtor tot ceea ce înseamnă costurile pentru proiectele de infrastructură, iar acest lucru se reflectă și în indicele de cost total în construcții, publicat de Institutul Național de Statistică, a cărui valoare ultimă a fost de 160%”, a spus ministrul Boloș.

Modificări și la contractele finanțate de la buget

Anterior, Guvernul a aprobat Ordonanța de Urgență 47 privind ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/acordurilor-cadru, urmând a aloca, la rectificarea bugetului, 1,77 miliarde de lei pentru această măsură de sprijin, potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, cu argumentul că „exista riscul blocării anumitor contracte, investiții, dar și intrarea în faliment a anumitor antreprenori”.

Sectorul de construcții contribuie cu 6,6% din PIB și „este foarte clar că numărul contractelor publice a cunoscut creșteri semnificative, nu numai pe partea materialelor de construcții, ci și pe cea de transport, utilaje, manoperă, echipamente”. Noua OUG se aplică și contractelor care se aflau în procedură de achiziție în momentul adoptării OG 15/2021.

În ceea ce privește elementele contractelor de lucrări publice, profitul antreprenorului și proiectarea nu se ajustează, cu excepția elementului de proiectare pe infrastructura de transport de interes național. „Ajustarea are loc ori de câte ori o factură este depusă de către antreprenor la autoritatea contractantă. Este un mecanism care funcționat foarte bine și cu Ordonanța 15 și pe care-l vom continua și pe această procedură nouă. Vom folosi indicele global în construcții, care este diseminat de INS și, lunar, ne dă un anumit procent cu care putem să înmulțim partea de ajustat din factura respectivă, care se depune de către antreprenor”, a mai declarat Cseke Attila.

9 miniștri din UE cer bani în plus pentru infrastructura rutieră

Sorin Grindeanu a semnat, într-un demers comun cu miniștrii Transporturilor din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia, o Declarație privind acordarea de fonduri suplimentare la infrastructura rutieră „pentru a evita neîndeplinirea obiectivelor asumate în contractele semnate și rezilierea lor, din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcții”.

„Mai exact, ne dorim sprijinul Comisiei Europene, prin extinderea perioadei de eligibilitate pentru fondurile de coeziune până în 2024, pe modelul fondurilor gestionate de către DG MOVE. Extinderea solicitată vizează obiectivul global de finalizare a rețelei TEN-T în termen și menținerea finanțării europene pentru proiectele contractate în curs de implementare sau planificate. Astfel, evităm un blocaj al proiectelor de infrastructură mare din Uniunea Europeană, din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcție sau a lipsei/întârzierii furnizării acestora, pe fondul conflictului militar din regiunea Mării Negre”, a precizat Sorin Grindeanu.

El a arătat că „prețurile la materialele de construcții – mixturi asfaltice, bitum, oțel sau fier-beton – au escaladat. Această situație s-a suprapus pe criza anterioară, provocată de pandemia COVID-19, care a dus la o majorare a indicelui de cost total în construcții, cu aproximativ 18% (din care 60% generate de creșterea costului la materiale în construcții și 40% de cea a costului cu manopera)”.

Magda SEVERIN

magda.severin@ziuacargo.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.