De la 1 mai, a intrat în vigoare Codul Vamal Unional, cu reglementările complementare, menit să simplifice formalităţile vamale între cele 28 de state ale Uniunii Europene.
Prin crearea unei infrastructuri IT, se permite un acces facil pe cale electronică, fără a mai fi necesară utilizarea formularelor pe suport de hârtie. Sunt vizate formalităţile îndeplinite de operatorii economici, regimurile vamale (mai ales în cazul vămuirii centralizate), înregistrarea sau autorizarea operatorilor economici, gestionarea riscurilor printr-un cadru comun. Utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor a devenit regulă şi pentru România.
„Pentru mediul de afaceri şi cetăţeni, Codul Vamal Unional înseamnă aplicarea de proceduri comune şi armonizate la nivelul Uniunii Europene. Indiferent de statul membru în care sunt declarate mărfurile, se aplică reguli similare şi, o dată ce au fost îndeplinite formalităţile vamale, acestea pot circula liber sau pot fi comercializate pe întreg teritoriul UE”, precizează Ministerul român al Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.
Noua legislaţie întăreşte controalele de securitate menite să asigure protecţia pieţei interne dar permite şi o cooperare mai strânsă cu partenerii comerciali din lumea întreagă, pentru a securiza lanţurile internaţionale de aprovizionare.
„Codul vamal al UE stabileşte şi defineşte legislaţia aplicabilă importurilor şi exporturilor de mărfuri între Comunitate şi ţările terţe. Obiectivul acestuia este de a facilita comerţul, garantând totodată un înalt nivel de siguranţă la frontiere. Acesta integrează procedurile vamale comune statelor membre, consolidând totodată convergenţa între sistemele informatice ale celor 28 de administraţii vamale”, explică reprezentanţii ministerului.
Informare de la DGV
Direcţia Generală a Vămilor (DGV) din cadrul ANAF a organizat, în 18 aprilie, o sesiune de informare a operatorilor economici asupra noilor reglementări vamale, cu principalele simplificari ale formalităţilor şi perspectivele pentru perioada 2016-2020. Au participat preşedintele ANAF, Dragoş Doroş, precum şi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor şi ai instituţiilor publice cu care autoritatea vamală colaborează în desfăşurarea activităţilor specifice. Invitaţi – reprezentanţi ai misiunilor diplomatice, asociaţiilor profesionale şi ai operatorilor economici.
Totodată, specialiştii PwC au prezentat, în 27 aprilie, într-o conferinţă, cele mai importante modificări aduse de Codul Vamal al Uniunii Europene, prin prisma impactului acestora asupra companiilor din România şi a modului în care acestea vor trebui să reacţioneze şi să se adapteze schimbărilor. La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai Direcţiei Generale a Vămilor, precum şi liderul serviciilor de consultanţă vamală pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa din cadrul PwC, Ruud Tusveld, care a participat la discuţiile cu reprezentanţii Comisiei Europene pe marginea acestui pachet legislativ.
„Necesitatea coordonării celui mai important bloc comercial din lume, a colectării taxelor vamale, care reprezintă aproximativ 15% din bugetul total al UE, precum şi procesarea anuală a aproximativ 280 de milioane de declaraţii vamale, implică un amplu proces de modernizare a autorităţilor vamale din cele 28 de state membre. O parte importantă a acestei modernizări o reprezintă şi vama electronică (e-customs), de la care se aşteaptă o mai bună cooperare dintre vamă şi Fisc, o creştere a colectării şi a luptei împotriva fraudei şi, nu în ultimul rând, un parteneriat cu operatorii de bună credinţă, care să faciliteze comerţul”, a declarat Ruud Tusveld.
Reglementări privind Acordul de Preţ
La conferinţă, a fost abordată şi nevoia de coordonare dintre legislaţia privind preţurile de transfer şi cea a valorii în vamă, având în vedere că legea din România le permite contribuabililor români angajaţi în tranzacţii intra-grup să solicite autorităţilor fiscale emiterea de acorduri de preţ în avans.
„În problematica preţurilor de transfer şi a valorii în vamă, este important ca operatorii economici să poată beneficia de o abordare unitară, care să aibă la bază punctele de vedere exprimate de autoritatea fiscală şi cea vamală. Spre exemplu, se impune o astfel de abordare înaintea emiterii unui Acord de Preţ în Avans”, a precizat Daniela Dinu, director, Consultanţă Fiscală, PwC România.
În noul Cod vamal, regimurile vamale vor fi reorganizate într-o nouă structură. Unele dispar iar altele vor continua sub o altă denumire. Astfel, este necesară şi o corelare a prevederilor din Codul fiscal cu noile regimuri speciale prevăzute de Codul Vamal al Uniunii Europene, arată specialiştii PwC.
Daniel Anghel, Lider Impozite şi Taxe Indirecte, PwC Europa Centrală şi de Est: „Din perspectiva predictibilităţii şi a aplicării practice a noului pachet legislativ de bază, care, în prezent, are aproximativ 1.000 de pagini, la care se va adăuga şi un număr ridicat de ordine ale ANAF, care urmează să fie emise în perioada imediat următoare, am propus constituirea unui grup de lucru între reprezentanţii mediului de afaceri şi cei ai Vămii Române.”
De asemenea, noua definiţie a exportatorului din legislaţia vamală trebuie corelată cu legislaţia privind TVA, întrucât operatorii din afara UE nestabiliţi nu vor mai putea realiza operaţiuni de export. „Un aspect important pe care dorim să-l aducem în atenţia companiilor se referă la redevenţe şi drepturi de licenţă, care, începând cu 1 mai 2016, trebuie incluse mai des în valoarea în vamă”, a declarat Lorina Dărmănescu, Senior Manager, Consultanţă Fiscală, PwC România.
„Astfel, companiile din România trebuie să realizeze o radiografie internă prin care să stabilească modul în care aceste schimbări în materie vamală le afectează activitatea şi să se pregătească în mod corespunzător. De asemenea, având în vedere numărul mare de schimbări prevăzute de Codul Vamal al Uniunii Europene şi actele sale de implementare, precum şi faptul că aceste schimbări, prin natura lor, au condus la o serie de interpretări, considerăm că este necesar ca Direcţia Generală a Vămilor să reacţioneze şi să emită clarificările necesare care să confere operatorilor economici din România o înţelegere cât mai bună asupra noilor modificări”, a conchis Daniel Anghel, Lider Impozite şi Taxe Indirecte, PwC Europa Centrală şi de Est.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
