Consumul de alcool la volan, un flagel de neînvins?

„Băutura este pentru creier ceea ce este nisipul pentru rulmenții unei mașini” – Thomas Edison 

În Uniunea Europeană, un sfert din cele 25 de mii de decese produse în urma accidentelor rutiere, în anul 2016, sunt cauzate de conducerea sub influența băuturilor alcoolice. În plan național, pe fondul consumului de alcool la volan, conform datelor Direcției Rutiere, doar pe parcursul anului 2017 s-au produs 247 de accidente grave, în urma cărora 63 de persoane au decedat, iar 249 au fost grav rănite.

Christian Kellner, șef executiv al Consiliului German pentru Siguranță Rutieră, referindu-se la un studiu realizat în ianuarie 2019, în care se arată că șoferii germani încă subestimează riscurile de a conduce în stare de ebrietate, spunea: „Cel mai bine este să se țină seama de o regulă clară: cei care conduc să nu bea; cei care beau, să nu conducă!”

Din păcate, conducerea sub influența alcoolului continuă să fie una dintre cauzele principale ale accidentelor rutiere, accidente soldate cu morți, răniți și pagube materiale majore. Cu toate că, la nivel mondial, european și național se încercă găsirea unor soluții de stopare a celor care consumă alcool la volan, în ultimii ani numărul acestora nu a scăzut.

Să fie, oare, consumul de alcool la volan un flagel de neînvins?

Deși, statistic, nu reprezintă majoritatea, la rândul lor, șoferii profesioniști sunt depistați conducând după ce au consumat alcool. Nu există „filtru” organizat de poliția rutieră care să nu depisteze astfel de cazuri: de la șoferi care au „băut o bere” până la cei care, după cum spunea un agent de circulație, „nici nu știau că s-au urcat la volan!”

Cauzele și efectele consumului de alcool

Ce îi determină, însă, pe șoferii profesioniști, șoferi care din această activitate se întrețin ei și familiile lor, să abdice de la normele elementare, să riște și să consume alcool la volan?

Consumul de alcool este o metodă rapidă și, la început, plăcută de a modifica emoțiile, sentimentele, stările de dispoziție, în general. Supărarea, bucuria, agresivitatea, povara singurătății sau povara psihologica a responsabilităților, dorința de socializare (întâlnită, frecvent, în parcări sau la lungile cozi formate la frontieră, la încărcat sau descărcat), alungarea temporară a stresului, apărarea împotriva dorului de casă, iată câteva cauze care pot să facă un conducător auto profesionist să consume alcool și să-și continue cursa. Efectele psihologice ale consumului de alcool creează falsa impresie că pot să facă singurătatea mai suportabilă, că pot diminua sentimentele de izolare socială (singur el și mașina, pe perioade lungi de timp).

În realitate, consumul de alcool la volan are ca efect imediat reducerea coordonării și a timpului de reacție, diminuarea stării de vigilență, a atenției și a câmpului vizual. Totodată, alcoolul alterează luarea deciziilor, reduce responsabilitatea și autocontrolul, dă frâu liber acțiunilor agresive, riscante, necontrolate.

Pe termen lung, consumul de alcool are efecte atât în plan profesional, cât și social și familial. Scad productivitatea și performanțele, timpul de lucru este utilizat ineficient, apar întârzierile, absenteismul, indisciplina; de asemenea, apar consecințe negative în relațiile cu beneficiarii; consumatorul de alcool își schimbă frecvent locul de muncă. În plan familial, apare dezinteresul, neglijarea familiei și a educației copiilor, chiar destrămarea acesteia.

Ce e de făcut?

Șoferii oferă, mereu, motivații și scuze pentru consumul de alcool la volan. Există, oare, și soluții pentru a stopa acest adevărat flagel?

În majoritate, transportatorii afirmă că, pentru consumul de alcool la volan, toleranța este zero. Din păcate, transportatorii află mai rar (sau deloc) despre comportamentul șoferilor în parcări, în depozite sau pe traseu, inclusiv despre consumul de alcool. În această situație, comportamentul șoferilor, când aceștia sunt consumatori de alcool la volan, se află prea târziu, când evenimentul nedorit (depistare în trafic sau mai grav accident) s-a produs.

Cum putem, totuși, să prevenim consumul de alcool la volan?

Studiile au arătat, în repetate rânduri, că programele de interblocare a alcoolului (aparatele interlock), combinate cu programele de reabilitare, au redus ratele de recidivă atât în timpul, cât și după ce șoferul a fost obligat să instaleze dispozitivul în vehiculul lor.

Pentru a minimiza cât mai mult posibilitatea ca șoferii să conducă după ce au băut, un program de interblocare a alcoolului nu trebuie să fie limitat la instalarea dispozitivului interlock, ci, mai degrabă, conceput ca un set coordonat de activități.

Măsurile de reabilitare trebuie adaptate situației și profilului șoferului. Este recomandată efectuarea unei evaluări psihologice înainte de începerea procesului de reabilitare comportamentală, precum și monitorizarea în timpul programului. Frecvența încercărilor înregistrate de sistemul de interblocare a alcoolului de a porni camionul după ce șoferul a băut servește ca o indicație a comportamentului acestuia și dă un prognostic privind riscul recidivei.

Consumul de alcool este o opțiune personală conștientă, opțiune care încearcă să fie mascată de tot felul de motivații; nu am putut să refuz, am băut la masă, am băut numai un pahar, prietenii au fost de vină…! Totdeauna se vor găsi scuze. Important este nu să găsim argumente care să scuze consumul de alcool la volan, ci argumente care să-i facă pe șoferi să refuze chiar și banalul pahar de bere.

Că nu este ușor o știm; că trebuie, de asemenea.

Psiholog pr. Cristian SANDU

Cabinet de psihologie autorizat

E-mail: psih.cristian.sandu@gmail.com

Tel.: 0751.364.575

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.