Controalele DREAL devin tot mai stricte, iar mijloacele folosite de agenți pentru a-și atinge scopul depășesc, de multe ori, limita abuzului. Mulți șoferi și companii de transport se întreabă dacă agenții de control pot fi înregistrați video și audio, pentru a demonstra aceste abuzuri. Avocatul Smaranda Rugină ne spune cum trebuie procedat, în acest caz.
O companie de transport românească a făcut, recent, obiectul unui control deosebit de dur, în cursul căruia șoferii au fost amenințați că vor fi duși la închisoare, în cazul în care refuzau să semneze formulare autoincriminatoare, menite să stabilească materialitatea faptelor de natură penală reproșate firmei controlate.
Controlul în trafic viza, în special, respectarea reglementărilor sociale europene: organizarea întoarcerii șoferilor la fiecare 4 săptămâni, odihna săptămânală în cabină, manipularea incorectă al tahografului.
În timpul acestui control, echipajul DREAL a comis multiple acte reprobabile:
– Amenințarea șoferilor că vor fi duși la închisoare și sancționați, dacă refuză să semneze documentele autoincriminatoare înmânate de agenții de control.
– Refuzul de a lua în considerare documentele prezentate de șoferi, care demonstrau respectarea reglementărilor de către angajator și șoferi.
– Gesturi agitate și ridicarea vocii împotriva șoferilor.
– Amenințări de a îndrepta controlul și sancțiunile direct împotriva șoferilor dacă refuză să coopereze și, în special, să semneze documentele autoincriminatoare.
Plângere la poliție
Șoferii au refuzat să semneze documentele în cauză și au solicitat în repetate rânduri un avocat și un interpret, pentru a se asigura că înțeleg bine întrebările care le erau adresate, deoarece controlul se desfășura fără interpret, în franceză și engleză, limbi pe care șoferii nu le stăpâneau foarte bine.
Cererile șoferilor au fost respinse, iar agenții de control au continuat să îi amenințe, pretinzând, apoi, în fața avocatului companiei că șoferii ar fi refuzat să fie asistați, ceea ce s-a dovedit a fi inexact.
În urma acestui control, s-a solicitat companiei controlate o cauțiune de aproape 9.000 de euro, sub amenințarea confiscării vehiculului, precum și a documentelor originale care însoțeau vehiculul și marfa transportată.
În fața acestei situații și având în vedere presiunea la care au fost supuși, șoferii au fost nevoiți să depună plângere la secția de poliție, în special pentru amenințări, cu ajutorul avocatului lor, Smaranda Rugina. Ancheta este în curs.
Clarificări
Avocatul Smaranda Rugină ne clarifică o serie de aspecte importante, atunci când șoferii și angajatorul lor se confruntă cu acest tip de situație. De exemplu, Codul Penal francez pedepsește cu până la 3 ani de închisoare și amendă de 45.000 de euro faptul că o persoană care deține o autoritate publică folosește amenințări sau constrângeri pentru a obține semnarea sau predarea unui act scris.
În primul rând, trebuie verificat dacă documentele pe care agentul le solicită șoferului să le completeze sau să le predea sunt documente cerute de lege. Dacă da, pare mai dificil să se invoce aceste dispoziții penale. Astfel, prima etapă va consta în analizarea documentului sau a informațiilor pe care agentul de control le va solicita angajatului să le completeze sau să le predea.
Fără factură de hotel
De exemplu, pentru controlul odihnei săptămânale în cabină, niciun text european sau intern din Franța nu prevede obligația șoferului de a prezenta factura de hotel aferentă pauzei săptămânale în afara cabinei. În consecință, un agent de control DREAL nu ar putea, în acest caz, să recurgă la amenințări pentru a obliga angajatul sau angajatorul să prezinte acest document.
Întrucât, pentru această infracțiune specifică (odihna în cabină), sarcina probei revine parchetului, un agent de control nu poate obliga angajatul să semneze un document autoincriminator în care să admită că a dormit în cabină, mai ales dacă nu este prins în flagrant, în timpul pauzei săptămânale în cauză.
Astfel, un agent de control care ar forța șoferul să completeze un astfel de document autoincriminator, sau l-ar amenința cu sancțiuni, sau cu riscul de închisoare, dacă refuză să semneze acest document sau să prezinte o factură de hotel aferentă odihnei în afara cabinei, și-ar depăși atribuțiile.
Smaranda Rugina adaugă că, în contextul legislativ actual, sarcina probei pentru a demonstra această infracțiune nefiind inversată, nu este posibil să se recurgă la astfel de amenințări sau proceduri și cu atât mai puțin să se aplice sancțiuni penale către șofer, dacă refuză să comunice aceste elemente.
Întoarcerea șoferilor
În schimb, Smaranda Rugină precizează că situația este diferită în ceea ce privește controlul respectării de către angajator a obligației de a organiza dreptul la întoarcere în țară a șoferilor săi la fiecare 4 săptămâni (articolul 8 & 8 Bis din Regulamentul 561/2006).
Atât legislația europeană, cât și cea franceză, prevăd că angajatorul trebuie să pună la dispoziția șoferului mijloacele necesare pentru a putea dovedi agenților de control, în timpul controalelor efectuate la marginea drumului, că angajatorul își îndeplinește această obligație față de șofer.
În cazul în care angajatorul nu pune la dispoziția angajatului documentele care demonstrează că angajatul a fost informat în mod corespunzător cu privire la dreptul său de a se întoarce, precum și la modalitățile practice ale acestui drept, agenții de control pot trage concluziile care se impun și pot, în special, transmite dosarul procurorului, care va formula apoi cererile sale, și anume o sancțiune care poate ajunge până la 1 an de închisoare și 30.000 de euro amendă, în conformitate cu articolul L 3315-4-1 4° din Codul transporturilor francez.
Problema, în cazul controalelor pe această speță, este, în general, diferită: s-a constatat că agenții de control refuză, uneori, să ia în considerare documentele comunicate de șofer, care demonstrează că acesta a fost informat cu privire la dreptul său de a se întoarce și că a preferat să își petreacă timpul de odihnă într-un alt loc, la alegerea sa.
Într-un astfel de caz și pentru a se asigura că agentul de control anexează la dosar documentele prezentate de angajat, angajatorul sau angajatul trebuie să contacteze avocatul în timpul controlului, iar avocatul trebuie să trimită direct aceste elemente agentului de control, cu copie la procurorul competent, pentru ca aceste documente să fie înregistrate în procedură în ziua controlului.
Anchetă
Revenind la controlul care a dat naștere la depunerea unei plângeri de către șoferi, procurorul va avea sarcina de a conduce ancheta, în urma depunerii plângerii de către șoferi, și de a se pronunța asupra a două aspecte complementare ale dosarului:
- Având în vedere caracterul ilegal al controlului efectuat, este în interesul procurorului să continue cererea de condamnare a angajatorului pentru odihna în cabină și pentru neorganizarea întoarcerii șoferilor?
- Există suficiente elemente de probă, pentru a transmite dosarul unei instanțe de judecată, astfel încât agenții care au efectuat acest control să fie citați pentru a fi judecați?
Aceste două aspecte ale dosarului ar putea fi tratate separat, însă, în interesul angajatorului și al șoferilor, ar fi preferabil ca plângerea împotriva agenților de control să fie judecată în prealabil, deoarece, dacă agenții de control ar fi sancționați pentru faptele în cauză, acest lucru ar întări ideea că acel control trebuie anulat, pentru viciu de procedură.
Într-adevăr, refuzul de a informa șoferii cu privire la drepturile lor și utilizarea amenințărilor și a presiunilor pentru a stabili materialitatea unui fapt de natură penală sunt elemente care pot duce la anularea procedurii pentru viciu de formă, fără a fi necesar să se abordeze fondul dosarului.
Poți înregistra sau filma un agent de control, fără știrea acestuia?
Rămâne de abordat și problema modalităților de a dovedi că agentul a folosit metode neloiale, pentru a constrânge șoferul să semneze documente. Deși declarațiile șoferilor sunt utile pentru dosar, mulți șoferi și companii de transport se întreabă dacă este posibil să înregistreze, fără știrea lor, agenții de control, atunci când aceștia proferează amenințări în timpul controlului, sau când încearcă să oblige angajatul să semneze documente.
Smaranda Rugina precizează că acest subiect trebuie abordat cu mult tact și moderație: „În procedura penală, există principiul libertății probei. Într-adevăr, articolul 427 din Codul de procedură penală prevede: «Cu excepția cazurilor în care legea dispune altfel, infracțiunile pot fi stabilite prin orice mijloc de probă, iar judecătorul decide în conformitate cu convingerea sa intimă»”.
În materie penală, probele neloiale nu sunt automat inadmisibile, mai ales atunci când sunt prezentate de victimă pentru a dovedi o infracțiune. Astfel, înregistrarea clandestină poate fi admisă, în anumite condiții strict reglementate.
Curtea de Casație admite, de mult timp, că o victimă poate prezenta o înregistrare realizată fără știrea celui înregistrat, pentru a stabili o infracțiune penală, cu condiția respectării drepturilor apărării.
Într-adevăr, principiul „loialității probei” nu se aplică părților private (adică unui angajat sau angajatorului său), ci autorităților publice, nu victimei. „Prin urmare, un șofer controlat poate înregistra un agent, chiar și fără știrea acestuia, dacă înregistrarea este efectuată pentru a demonstra o amenințare sau un abuz de autoritate din partea agentului în cauză”, explică Smaranda Rugină.
Încălcarea vieții private?
Agentul de control ar putea invoca încălcarea vieții sale private (prevăzută la articolul 226-1 din Codul penal), dar cu puține șanse de succes, dacă înregistrarea este utilizată de victimă în mod corect și cu scopul exclusiv de a demonstra abuzul comis de agentul de control.
Într-adevăr, în principiu, înregistrarea unei conversații private fără consimțământ este pedepsită penal, dar există o excepție jurisprudențială majoră, atunci când înregistrarea este strict necesară pentru exercitarea drepturilor de apărare sau pentru dovedirea unei infracțiuni.
În acest caz specific, angajatul nu va înregistra din curiozitate, sau cu scopul de a difuza ulterior înregistrarea. Această captare de imagini și sunete este efectuată pentru a se apăra împotriva unei infracțiuni comise de un agent al autorității publice.
Interesul probatoriu și proporționalitatea măsurii vor prevala asupra încălcării vieții private. Astfel, dacă șoferul sau compania controlată este amenințată cu închisoarea sau cu o sancțiune nefondată, proferată de un agent al autorității publice pentru a-l constrânge să semneze documente prin care recunoaște o infracțiune, fără înregistrare, va fi cuvântul unul împotriva celuilalt. Înregistrarea va deveni, în acest caz, singurul mijloc de probă fiabil și incontestabil.
În acest caz, există mari șanse ca înregistrarea, care, la prima vedere, ar putea constitui o încălcare a vieții private a agentului, să fie, în acest caz, legitimă, proporțională și potențial admisibilă.
Nu postați înregistrarea pe rețelele de socializare
Smaranda Rugină atrage, însă, atenția asupra faptului că, în acest caz, înregistrarea trebuie utilizată în mod corespunzător, și anume:
– trebuie păstrată intactă (fără montaj)
– trebuie transcrisă integral și fidel
– trebuie prezentată numai procurorului republicii sau, după caz, unui judecător de instrucție și/sau instanței de judecată.
„Nu trebuie, în niciun caz, difuzată către terți și, mai ales, nu trebuie difuzată pe rețelele de socializare, ci trebuie transmisă numai magistraților însărcinați cu instruirea cauzei sau cu judecarea cauzei în cazul unor urmăriri penale ulterioare împotriva agenților în cauză”, mai spune Smaranda Rugină.
În concluzie, dacă înregistrarea realizată într-un proces penal are ca unic scop să permită angajatului sau întreprinderii să se apere și să demonstreze existența unor amenințări care constituie un abuz de autoritate, există mari șanse ca acest lucru să fie considerat de judecătorul care va judeca cazul ca fiind strict necesar pentru exercitarea dreptului la apărare și pentru dovedirea infracțiunii, în măsura în care faptele s-au petrecut fără a exista alte mijloace de probă 100% fiabile.
Ionuț PĂDURARU
ionut.paduraru@ziuacargo.ro
