Crearea perspectivelor

Daca m-ar intreba cineva care sunt principalele pericole pentru industria transporturilor rutiere, as raspunde fara ezitare: soferii si carburantul. In 2007 a devenit evident faptul ca piata muncii nu ofera un numar suficient de soferi. Cati transportatori nu si-au amanat la acel moment planurile de crestere a flotei doar pentru ca nu gaseau conducatori auto? Criza nu a facut decat sa slabeasca pe termen scurt latul, care acum incepe, din nou, sa se stranga… implacabil. Bineinteles, la aceasta stare, „ajuta” din plin si companiile Vest europene, care si-au deschis filiale in Romania – de fapt, in multe cazuri, acestea sunt organizate in exclusivitate ca birouri pentru angajarea soferilor. Operatorii de transport au invatat cum sa faca fata acestei provocari, pe principiul: „nu sunt suficienti soferi, le mai crestem putin veniturile”. Functioneaza, insa din ce in ce mai slab. Sigur, un sondaj in randul soferilor ar evidentia venitul financiar ca principalul factor ce determina stabilitatea si satisfactia. Insa sondajele… Soferii sufera puternic pe doua directii principale: frustrarea ca nu sunt apreciati pentru ceea ce fac si departarea de familie. In lipsa unor solutii reale de a ameliora prin forte proprii aceste aspecte, conducatorii auto comunica elementul care pare la indemana – salariul. Dar oricat de mult ar creste veniturile, nu vor fi multumiti cu adevarat. In plus, trebuie avut in vedere ca nevoia de soferi actuala si estimata depaseste cu mult dinamica „intrarilor” de soferi noi. Si nu este de mirare. De ce si-ar dori cineva sa se faca sofer? Cati copii, elevi sau studenti isi doresc sa faca o cariera in domeniul transporturilor? Ajuns la coada preferintelor, acest sector va infrunta din ce in ce mai mult calvarul recrutarii personalului din zona „firimiturilor” lasate in urma de celelalte industrii. In acest context, devine o prioritate „zero” stabilirea unei relatii cat mai stranse cu generatia tanara. Mos Craciun trebuie sa aduca la gradinite camioane de jucarie, iar in „saptamana altfel” fiecare operator trebuie sa primeasca vizita unei clase de elevi. Daca nu face macar atat, un transportator nu merita sa mai fie pe piata in urmatorii 20 de ani. La 100 de copiii care intra in contact cu transporturile, cinci vor deveni pasionati si eventual doi vor urma o cariera in acest domeniu. Faceti un calcul despre ce efort discutam pentru a raspunde celei mai mari provocari a viitorului. Alternativa ar fi sa faceti multi copii, care, la randul lor… Astfel, fiii si nepotii sa acopere posturile (tot mai numeroase) ramase libere. Sau poate va bazati pe dezvoltarea tehnologiei care va duce probabil la diminuarea ori chiar eliminarea meseriei de conducator auto? Ma tem ca nu cumva, atunci cand nu va mai fi nevoie de soferi, sa dispara si transportatorii o data cu acestia. Oricum, indiferent de scenariile la care ne gandim, un lucru este sigur – activitatea fiecaruia va trebui la un moment dat sa fie preluata de urmatoarea generatie. Iar in ceea ce priveste a doua problema majora in transporturi… Atunci cand o singura resursa (motorina) depaseste 40% din totalul costurilor unei companii se creeaza o stare dificila pe respectivul sector economic. Practic, devine aproape imposibil sa mai faci deosebiri intre jucatorii de pe piata in conditiile in care, indiferent de gradul de inovare si organizare, toate firmele vor inregistra costuri similare. In aceste conditii, gasirea unor solutii alternative poate reprezenta un avantaj imens pentru cei care vor apela la ele. Se vorbeste mult despre motoarele electrice (o tehnologie scumpa si deocamdata restransa din punct de vedere al ariei de utilizare). Merita sa tineti ochii deschisi si catre alte posibilitati – biodiesel sau poate gaz natural…

Impreuna miscam lucrurile!

Radu BORCESCU

radu.borcescu@ziuacargo.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.