… La ce ar trebui sa ne asteptam in perioada urmatoare? Sunt intrebari la care am cautat raspunsul in cadrul unei discutii purtate cu Decebal Popescu, persoana care a condus delegatia asociatiilor profesionale ce a reprezentat breasla in negocierile cu autoritatile purtate pe aceasta tema.
Ziua Cargo: Care au fost principalele momente care au marcat negocierile, purtate din decembrie pana in iunie, privind diurnele?
Decebal Popescu: Foarte important este primul moment care a marcat negocierile – obtinerea suspendarii controalelor pe diurna la firmele de transport in 23 decembrie. Un alt moment important a fost constituit de suspendarea actului de control in cazul uneia dintre cele doua firme controlate in ultima zi posibila, din punct de vedere procedural… in momentul in care in firma se aflau deja executorii. Au urmat intalniri succesive cu reprezentantii Ministerului Finantelor, condusi la vremea respectiva de ministrul Darius Valcov, cu care am avut un dialog foarte bun. De altfel, in momentul demisiei si ulterior arestarii sale, am avut toti un moment de panica pentru ca nu am mai stiut, intr-o prima faza, cu cine trebuie sa vorbim. Ni s-a solicitat, in acea perioada, sa aducem exemple de controale din tara cu rezolutii diferite pe tema diurnei, astfel incat sa poata fi convocata Comisia Fiscala Centrala, pentru o clarificare asupra modului de interpretare a legii pe aceasta tema. Am pregatit documentele cu ajutorul consultantilor de la Ernst&Young si PeliFilip. Dupa finalizarea termenului de 30 de zile de la depunerea sesizarii, la insistentele noastre, ni s-a comunicat, insa, faptul ca nu s-a mai convocat Comisia Fiscala Centrala, pentru ca s-a considerat ca speta tine de Codul Muncii. In niciunul dintre aceste momente nu ne-am indreptat catre Ministerul Muncii, desi cei din Finante ne-au sugerat, in mai multe randuri, sa incepem negocierile si in aceasta directie. Ulterior, la o reuniune a Guvernului cu Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei, am reusit sa obtinem o promisiune a Primului Ministru privind rezolvarea problemei, cu mentiunea ca trebuia sa asteptam pana la gasirea unei solutii corecte din punct de vedere procedural. Ramanea, bineinteles, in continuare, deschisa problema interpretarii trecutului. In acea perioada, a aparut solutia amnistiei fiscale, proiect cu care nu suntem de acord in continuare, pentru ca nu intelegem de ce suntem mentionati acolo. Intre timp, am participat si la lucrarile Comisiei pentru Buget Finante din Parlament. Dupa o serie de discutii privind Codul Fiscal, ne-au sugerat si ei sa abordam problema diurnelor cu reprezentantii Ministerului Muncii. La o reuniune a Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei, am reusit sa vorbesc personal cu ministrii Muncii si ai Finantelor, intr-un cadru oarecum mai relaxat, si am stabilit sa ne intalnim sa rezolvam problema diurnelor. Am demarat discutiile cu Eduard Corjescu, directorul Directiei Legislatie din Ministerul Muncii. Cu ocazia discutiilor purtate la Ministerul Muncii, ni s-a prezentat un proiect de ordonanta de urgenta, prin care se aduceau clarificari asupra directivei europene privind detasarea. Ni s-a solicitat sa venim cu propunerea noastra de articol. In aceeasi zi, l-am si redactat si trimis catre autoritati. Seara, am avut o noua intalnire la Ministerul Muncii. Au acceptat propunerile noastre si au trimis proiectul, ulterior, in procedura de avizare. Am apreciat deschiderea reprezentantilor Ministerului Muncii, chiar daca, initial, nu intelegeau exact modul in care functioneaza afacerile de transport, dar m-au ascultat cu rabdare si interes sa le detaliez. Am prezentat inclusiv un raport intocmit de Ernst&Young privind modul in care se aplica diurna in alte tari si chiar un raport Coface privind marja foarte mica de profitabilitate din domeniul transporturilor, undeva de 1% in medie, context in care orice soc, legislativ sau de alta natura, poate genera un impact foarte puternic. A urmat o perioada in care proiectul de ordonanta de urgenta care ar fi rezolvat problema diurnelor a fost blocat prin minister, din motive pe care nu le-am inteles prea bine. Apoi, am apelat direct la ministrul Muncii pentru urgentare. Am tinut legatura cu dansa prin intermediul sefei de cabinet, Anca Lazar, care ne-a ajutat foarte mult si careia tin sa ii multumesc pe aceasta cale. Intr-un final, acea ordonanta de urgenta a ajuns pe masa Guvernului. Avizul a fost dat, insa cu anumite precizari din partea MT, legate de directiva europeana privind detasarea. Am ramas socat atunci cand reprezentantii Ministerului Muncii mi-au spus ca tocmai Transporturile au obiectii. Am fost nevoiti sa pregatim un raspuns cu privire la aceste obiectii, care a fost redactat in proportie de 99% de UNTRR, iar marti, 30 iunie, Ordonanta de Urgenta a fost pe ordinea de zi a Guvernului si s-a votat, pe ultima suta de metri.
Te-ai aflat pentru prima data in negocieri cu autoritatile. Cum ti s-a parut?
Sunt mai dificile decat negocierile cu clientii de transport.
Nu esti membru in nicio asociatie profesionala, dar ai fost sustinut de toate numele din piata. Cum s-a intamplat acest lucru?
La inceput, m-am speriat de greutatea problemei si de faptul ca atatia oameni depindeau de puterea mea de a convinge asociatiile sa stea in aceeasi „remorca” si autoritatile sa ne asculte. Cred ca faptul ca nu fac parte din nicio asociatie profesionala a fost unul dintre atuurile mele. Am fost un fel de Elvetia si nu au existat acuzatii ca as apara unele interese sau altele. Vreau sa amintesc ca am beneficiat de un sprijin fantastic din partea lui Dragos Anastasiu, care m-a luat pe langa el si m-a invatat cum sa abordez problemele. Un om integru, respectat in toate mediile, care mi-a deschis usi, pe care eu, altfel, nu le-as fi putut deschide. A fost un cu totul alt tip de discurs, inclusiv in partea publica. Pe parcurs, am dat comunicate privind discutiile, dar intr-un mod constructiv. Eu, nefiind invatat cu stilul anterior de negocieri al asociatiilor patronale, am impus un alt mod de abordare a discutiilor. Reprezentantii asociatiilor au fost de acord sa il respecte, dar am avut discutii pe aceasta tema pana in ultima zi. Se pare, insa, ca strategia a fost buna pana la urma. A fost greu, dar cred ca a fost cu adevarat primul moment in care asociatiile profesionale s-au aliat. Ar fi pacat sa pierdem acest moment, in care putem regandi un proiect de federatie unde fiecare asociatie sa isi pastreze identitatea, dar sa putem lucra impreuna si sa avem forta.
La ce ar trebui sa ne asteptam in urmatoarea perioada privind salarizarea soferilor?
La nivel european, au loc presiuni privind nivelul de salarizare a soferilor. Se incearca aducerea angajatilor cu un grad de mobilitate crescut intr-o zona comuna privind retribuirea, iar orizontul este 2017, pana cand vor fi revizuite regulamentele europene de acces la piata de transporturi rutiere. Este foarte posibil ca, in cazul transporturilor cross border, sa fim obligati la un salariu minim, iar noi, managerii, trebuie sa luam in calcul si astfel de scenarii.
Cred ca o sa se ajunga la un salariu fix mare, platit la o medie europeana, iar diurna va fi mica, pentru a compensa unele cheltuieli.
De aceea, firmele de transport trebuie sa puna accent pe calitatea serviciilor din timp, intrucat aceasta triere nu se va face pe ultima 100 de metri. Trebuie sa intre in legalitate totala, pentru ca, in fond, noi am invatat clientii prost atunci cand le-am livrat solutii care nu erau posibile in conditiile respectarii 100% a legii. Din pacate, competitia neloiala este inca mare. Dar, in lumina noilor reglementari, firmele care nu ofera calitate nu isi vor mai gasi loc pe piata, pentru ca atunci cand toti suntem egali, calitatea va prima. Nici acum nu intelegem exact de ce trebuia sa ajungem la Ministerul Muncii si sa clarificam o interpretare a ANAF asupra unor legi in vigoare de prea multi ani deja… ani in care toti am avut aceeasi viziune asupra acestui subiect (atat ITM, cat si ANAF), ca sa nu mai zicem de decizii ale instantelor cu privire la obligativitatea firmelor de transport de a acorda diurna soferilor. Nu avem ce cauta in acea amnistie, pentru ca nu am facut nimic gresit, potrivit modului in care a fost interpretata legea timp de 25 de ani. Dar pentru ca aceasta amnistie ne rezolva, teoretic, problema trecutului si ne scapa de lungi si costisitoare actiuni in instanta, am ales sa nu o comentam. Cel putin eu. Ulterior, am tot asteptat un semnal, care nu a venit. Surpriza s-a ivit in saptamana de dinaintea adoptarii OUG, cand toata lumea avizase, dar au aparut obiectii din partea… celor de la Transporturi, minister care, subliniez, nu ne-a ajutat cu nimic pe aceasta tema, din decembrie si pana astazi. Am schimbat si retorica in dialogul cu autoritatile. Nu ne-am dus sa batem cu pumnul in masa, nu am facut scandal, nu i-am amenintat ca iesim in strada. Am purtat un dialog civilizat si am avut alaturi de noi consultanti.
Diurnele raman diurne
Problema diurnelor s-a rezolvat, cel putin momentan, dupa ce Guvernul a modificat in data de 30 iunie, printr-o Ordonanta de urgenta, Legea nr. 344/2006 privind detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale, in scopul introducerii unor reglementari specifice referitoare la detasarea cetatenilor romani in alte state din Uniunea Europeana. Reglementarile vizeaza, pe scurt, diurnele si salariul minim. Anuntul a fost facut de ministrul Muncii, Rovana Plumb, dupa sedinta Executivului, cu precizarea ca, in elaborarea actului normativ, a discutat cu reprezentantii federatiilor de transportatori asupra acestor modificari. Potrivit actului normativ, personalului angajatorilor stabiliti pe teritoriul Romaniei, care efectueaza operatiuni de transport international, trimis sa lucreze pentru o perioada de timp limitata pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, Spatiului Economic European sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene si care nu se incadreaza in situatiile prevazute la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 344/2006, i se aplica prevederile art. 43 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (care definesc delegarea ca fiind exercitarea temporara, din dispozitia angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca) si beneficiaza de drepturile prevazute la art. 44 alin. (2) din acelasi act normativ (referitoare la plata pentru salariatul delegat a cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil).
Meda BORCESCU
meda.borcescu@ziuacargo.ro
