FOTO. VIDEO. Șantierul Orăștie-Sibiu, la stadiu de “tranșei”

orastie-sibiu-autostrada-lucrariCNADNR a aprobat în 9 august proiectul tehnic pentru reconstruirea, în regie proprie, a porțiunii de 200 de metri din Lotul 3 al Autostrăzii Orăștie – Sibiu demolată în 7 septembrie 2015.

Lucrările au termen de finalizare sfârșitul lunii septembrie anul acesta, potrivit noului ministru Sorin Bușe, dar și directorului general interimar al CNADNR, Cătălin Homor.

Homor a inspectat șantierul în perioada 17 – 18 august împreună cu o echipă de specialişti din cadrul companiei, pentru a urmăriri ritmului lucrărilor atât pe timp de noapte cât și pe zi și organizarea șantierului, precum și mobilizarea generală și calitatea lucrărilor.

“Am  vrut să constat la fața locului care este ritmul lucrărilor. Vizitele pe șantiere vor fi din ce în ce mai dese pentru că prefer să discut cu cei responsabili la fața locului. Ritmul și monitorizarea proiectelor rămân principalele direcții. Odată cu refacerea corpului autostrăzii le-am cerut constructorilor să demareze lucrările și la celelalte puncte cu deficiențe astfel încât atunci când vom da în folosință lotul 3 să o putem face în condiții de maximă siguranță a traficului. Voi monitoriza în continuare cu mare atenție întreaga activitate pe șantier astfel încât să reușim să respectăm graficul de lucrări”, a declarat Cătălin Homor, într-un comunicat remis astăzi redacției.

Demolarea, acum un an

Anul trecut în noiembrie, fostul ministru Iulian Matache a recunoscut, pe picior de plecare, că CNADNR este vinovată de dezastrul de pe Lotul 3 al autostrăzii. CNADNR s-a grăbit să achite banii către constructor deși recepția lucrării nu a făst făcută, deși Lotul 3 a fost deschis circulației în octombrie 2014, în prezența premierului de atunci Victor Ponta, care se afla în campanie electorală păentru prezidențiale.

Contractul cu firma italiană Salini Impregilo SpA a fost reziliat abia în 13 ianuarie anul acesta. Întreaga poveste a dezastrului de pe Lotul 3 Orăștie-Sibiu poate fi citită AICI.

Anul acesta, CNADNR a executat Garanția de Bună Execuție constituită de constructorul italian iar în 28 aprilie a încasat de la banca emitentă cei 60.479.160 lei.

lucrari, noaptea, orastie-sibiu, autostrada

În prezent, șantierul se află în stadiul de execuție a tranșeilor, potrivit informațiilor de pe pagina de Facebook a CNADNR, unde sunt publicate și imagini video.

“A fost executată tranșea nr. 1 și se lucrează la tranșea nr. 2, care va fi realizată in proportie de 75% până mâine dimineață (astăzi – n.r.). În paralel se vor executa excavări la transeei 5 și 6”, se arată în mesaj.

Iată și imaginile trimise de CNADNR astăzi:

lucrari, orastie-sibiu, autostrada
lucrari, orastie-sibiu, autostrada 1

lucrari, orastie-sibiu, autostrada 2

Iată ce presupun lucrările, potrivit precizărilor făcute de CNADNR în comunicatul transmis redacției în momentul aprobării soluției tehnice:

“Astăzi (09.08.2016), în cadrul şedinţei CTE/CNADNR SA s-a avizat cu 12 voturi pentru şi 4 împotrivă soluţia tehnică pentru zona cuprinsă între km 60+500 – 60+700 aferentă tronsolului de Autostradă Orăştie – Sibiu, lot 3, faza Proiect Tehnic.

Soluţia tehnică avizată presupune execuţia a 6 transei drenante, la o adâncime de 7 m, transversal amprizei autostrăzii, distanţa dintre acestea fiind variabilă, distanţele mai mici sunt în zona cu înălţimea de rambleu mai mare, aceasta distanţă crescând pe masura reducerii înălţimii rambleului.

Lungimea acestor transei este de 65 m pentru 4 drenuri si de 285 m pentru doua dintre acestea, La capul aval al transeilor transversale cu lungimea de 65 m, se monteaza camine de vizitare. Intre aceste camine se realizeaza drenurile de evacuare, care unesc toate aceste camine de vizitare.

Cele doua transei cu lungimi mai mari, respectiv 285 m, sunt necesare atat pentru evacuarea apelor drenate catre paraul din aval, cat si pentru asanarea zonei mlastinoase aflate in aval la cca. 200 m de autostrada.

Acestea se unesc intr-un singur cap de evacuare, unde se realizeaza un bazin decantor cu preaplin, continuat cu un sant pereat pana la emisar.

Peste terenul astfel pregatit, se va incepe refacerea  corpului rambleului din materiale granulare,ranforsate cu geogrile, dupa cum urmeaza:

Baza rambleului este constituita dintr-o perna de piatra sparta, armata cu geogrile, iar latimea pernei va fi mai mare decat ampriza efectiva, reducand astfel incarcarea verticala si implicit a efortului tangential din baza rambleului.

Perna de piatra  armata, impiedica deformarea laterala si reduce astfel posibilitatea mobilizarii unor eforturi tangentiale mai mari.

Grosimea pernei va fi de 1,50 m,iar numarul stratelor de geogrile de armare va fi de 4 straturi. Corpul rambleului, este proiectat a se executa din balast, sort 0 – 63. Deoarece taluzurile proiectate initial sunt de 2:3, pante ce se vor mentine pentru continuitatea taluzurilor existente, acestea vor fi armate cu geogrile, constituite in structuri de pamant armat, de o parte si alta a autostrazii. Zona de aplicare a armaturilor este de 6,00 m de la fata taluzului. Distanta intre armaturi va fi de 50 cm.

Pentru asigurarea nedeformabilitatii, (bombarii taluzurilor), se vor realiza la fiecare 2,00 m de inaltime, legaturi din geogrile de acelasi tip cu cele utilizate la perna din piatra Sparta, respectiv geogrile rigide, cu rezistenta efectiva la alungirea de 5%, de  100 kN/m. Armarea taluzurilor se va face cu geogrile

Pentru sitemul rutier se menţine aceeaşi soluţie tehnică folosită şi în proiectul iniţial, respectiv, un sistem rutier semirigid, cu următoarea configuraţie:

  • 5 cm  –  beton asfaltic de uzura MASF 16
  • 6 cm  –  beton asfaltic deschis BAD25m
  • 12 cm  –  anrobat bituminos tip AB2
  • 20 cm  –  balast stabilizat cu ciment
  • 30 cm  –  strat de balast
  • 20 cm  – strat de forma din materiale coezive tratat cu ciment sau compusi pe baza de ciment.

 În cel mai scurt timp posibil, Proiectantul urmează să întocmească Detaliile de execuţie şi totodată să asigure asistenţa tehnică pe întreaga perioadă de execuţie a lucrărilor.

De asemenea, soluţiile de remediere aferente celorlalte zone cu degradări urmează să fie realizate de către Proiectant şi prezentate în cadrul CTE/CNADNR în scopul avizării”.

Magda SEVERIN

Foto: CNADNR

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.