Lista cu 20 de proiecte nationale ce se vor derula multianual in parteneriat public-privat (PPP) a fost aprobata de Guvern la sfarsitul lunii aprilie, iar premierul Emil Boc a facut apel la investitori, dar a indemnat si autoritatile locale „sa fie creative, curajoase“ si „sa intre“ in aceste proiecte de investitii.
„Necazul este ca, pana a cum, acest instrument a fost foarte putin utilizat in Romania, pentru ca nu s-a avut curajul necesar sa se mearga pe aceasta optiune. Noi am decis sa adoptam si legea, si sa dam si primul semnal national, cu primele proiecte, pentru ca nicaieri in lume modernizarea nu se face numai cu bani publici“, a spus premierul. Printre obiectivele de investitii selectate, se numara centura de nord si de sud a Bucurestiului, 4 tronsoane de autostrada, eco-cartierul cu 10.000 de apartamente din Ghencea, proiectul imobiliar Esplanada, Canalul Dunare – Bucuresti, 6 spitale si un penitenciar in sistem anglosaxon. Premierul a explicat de ce este important parteneriatul public – privat: „Nevoile de modernizare ale tarii sunt multiple, banii de la buget sau din fonduri europene nu ne ajung, si atunci trebuie utilizat acest instrument pe care l-au folosit toti din Europa. Capitalul si in vestitia privata sunt mana in mana cu institutia si autoritatea publica pentru realizarea unui obiectiv de interes general. Ca este vorba de o autostrada, de un spital re gional de urgenta sau de o hidrocentrala, ori de o termocentra la sau de alte obiective locale, important este sa existe initiativa si capacitatea de a atrage resurse private pentru modernizarea tarii. Fie care castiga pe componenta lui – statul isi modernizeaza infrastructura si pune la dispozitia cetateanului lucrari de calitate, investitorul isi recupereaza in timp, prin utilizarea infrastructurii res pec tive, investitia pe care o face. Iar din acest ansamblu castiga economia si tara, pentru ca are locuri de munca, mai multe impozite, taxe care se platesc si un beneficiu colectiv“, a declarat Emil Boc. Proiectele de investitii au fost ale se din domeniile Transport, Energie, Dezvoltare regionala, Mediu, Sanatate si Justitie, urmand a fi dezvoltate in PPP prin ministerele de resort.
Unitatile 3 si 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda
Ministerul Economiei are in vedere parteneriate public-private pentru finalizarea unitatilor 3 si 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda, investitie de 4 miliarde de euro. Acelasi minister are in plan realizarea de parteneriate in regim public-privat pentru construirea hidrocentralei Tarnita-Lapustesti, o investitie de 1,3 miliarde de euro si a termocentralei de la Doicesti, de 700 de miloane de euro. Tot prin parteneriat public-privat, Ministerul Economiei doreste realizarea contributiei romanesti la proiectul international AGRI, insa costul acestuia va fi stiut dupa executia studiului de fezabilitate. Proiectul interconectorului AGRI (Azerbaidjan – Georgia – Romania) isi propune sa aduca gaze naturale din zona Marii Caspice in Uniunea Europeana. „Dupa apro – ba rea tuturor statelor participante in proiect, acesta va fi implementat in regim de parteneriat public-privat“, a precizat primul ministru. Ministerul Mediului va realiza, in colaborare cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT), canalul Siret-Baragan, care are o valoare aproximativa de 200 de milioane de euro. „Acest proiect va rezolva atat probleme le legate de irigatii, cat si problemele legate de alimentarea cu apa si protectia impotriva inundatiilor“, a spus Emil Boc. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului va dezvolta, de asemenea, proiecte prin parteneriat public-privat, printre care Proiectul ECO din cartierul bucurestean Ghencea, care se intinde pe 100 de hectare si vizeaza construirea a 10.000 de locuinte si infrastructura necesara acestora. „In acest moment, este inceputa procedura de concurs pentru solutia urbanistica“, a anuntat primul-ministru. De asemenea, va fi dezvoltata reteaua de transport urban si a infrastructurii rutiere din zona, care, impreuna cu construirea magistralei 5 de metrou care va lega Ghencea-Drumul Taberei de centrul Capitalei, dar si prin planurile de largire a soselei Prelungirea Ghencea si realizarea podului de la Domnesti, va descongestiona traficul din aceasta portiune a Bucurestilor.
Esplanada, reinviata
MDRT mai vrea sa reia, prin parteneriat public-privat, dezvoltarea proiectului imobiliar Esplanada, care ajunge la o valoare de 800-900 de milioane de euro. Compania care trebuia sa-l realizeze – TriGranit Development Romania – a anuntat in aprilie ca si-a suspendat activitatea pentru 3 ani, astfel ca megacartierul de zgarie-nori ce urma sa rasara intre Biblioteca Nationala si Piata Alba Iulia era sortit uitarii. Investitia intarziase oricum de 4 ani, intrucat o parte din teren este revendicat de fostii proprietari. Lucrarile ar fi trebuit sa inceapa in 2007, potrivit memorandumului de colaborare incheiat de autoritati cu reprezentantii dezvoltatorului, in anul 2006. Proiectul urma sa fie dezvoltat pe 10,7 hectare si sa aiba o supra fata totala construita de 800.000 metri patrati. Investitia ar fi inclus cladiri de birouri, comerciale, hoteliere, rezidentiale si cu destinatie sociala si culturala. Statul roman, care detine o parte din teren, ar fi beneficiat, dupa realizarea primei faze a proiectului, de o cladire in valoare de peste 40 de milioane de euro destinata activitatilor culturale, de spatii de birouri pentru institutii ale statului de circa 12.000 de metri patrati, precum si de parcari subterane publice. Intregul ansamblu ar fi revenit statului dupa 49 de ani, la expirarea parteneriatului cu dez voltatorul proiectului.
Canalul Dunare-Bucuresti
MDRT mai doreste, in parteneriat cu Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, sa atraga investitori privati pentru Canalul Dunare-Bucuresti, inceput in perioada comunista, insa lasat de izbeliste. „Este un proiect cu implicatii multiple – navigabile, turistice, economice, irigatii – si care, practic, a fost abandonat, dar valoarea lui nu trebuie sa fie uitata“, a aratat primul-ministru. In aceeasi formula, se preconizeaza sa se realizeze si podul rutier peste Dunare, intre Braila si Tulcea. Proiectul urmeaza sa fie construit si cu participarea si sprijinul Consiliilor judetene Tulcea si Braila.
Ministerul Sanatatii urmareste dez voltarea de parteneriate public-private pentru construirea a sase spitale regionale de urgenta, la Timisoara, Cluj-Napoca, Targu Mures, Iasi, Craiova si Bucuresti. In colaborare cu MDRT, Ministerul Sanatatii are in plan sa atraga investitori privati pentru „punerea in valoare“ a Centrului de geriatrie „Ana Aslan“. Ministerul Justitiei va atrage investitori privati pentru construirea unui penitenciar. Emil Boc a precizat ca toate cele 20 de proiecte se afla in diverse stadii, fie avansat – cum este autostrada Comarnic-Brasov -, fie in etapa incipienta, adica in faza elaborarii studiilor de prefezabilitate. El a insistat ca, prin aceste proiecte in parteneriat pu blic-privat, nu vor fi folositi bani de la bugetul de stat. „Fac un apel catre toate autoritatile locale din Romania, sa fie creative, curajoase si sa intre in aceste proiecte in regim public-privat, pentru a-si completa modernizarea infrastructurii sau a obiectivelor de interes local si judetean pe care le au. Acum, cadru legal exista, important este ca a ceasta initiativa sa fie dusa de la nivel guvernamental si la nivel judetean si local“, a conchis premierul.
Centura Bucurestiului si 4 autostrazi prin MTI
Ministerul Transporturilor si Infrastructurii va realiza prin parteneriat public-privat urmatoarele obiective: Autostrada Comarnic-Brasov – in regim de concesiune, autostrada Sibiu-Pitesti – de 116 km, autostrada Ploiesti-Buzau-Focsani – de 133 km, autostrada Targu Mures-Iasi-Ungheni – de 307 km, precum si centura de sud si centura de nord ale Bucurestiului, ambele in regim de autostrada.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
