Guvernul pregătește o rectificare bugetară cu măsuri economice

Guvernul Orban pregătește o rectificare bugetară cu mai multe măsuri economice, ce vor fi cuprinse în decretul președintelui Klaus Iohannis privind declararea stării de urgență în România, pe fondul înmulțirii cazurilor de români infectați cu COVID-19.

La rândul său, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat pe Facebook ”o mică parte din pachetul substanțial de susținere a economiei”.

„Suntem gata să oferim garanții pentru ca IMM-urile să aibă acces la capital de lucru cu dobândă ZERO, fară alte comisioane, cu perioada de grație extinsa, în valoare de pana la 10 miliarde lei. Impactul pozitiv în economie estimat la aproximativ 70 miliarde lei”, a precizat Florin Cîțu.

Iată declarațiile prim-ministrului Ludovic Orban, din conferința de presă din seara de 15 martie, de la vila Lac 1, unde se află izolat, din cauza coronavirusului:

„Cel mai probabil, miercuri va fi ședința de guvern. Până miercuri, pregătim primele măsurile care trebuie adoptate, pe de o parte, într-o mai bună acţiune pentru limitarea răspândirii infecției cu coronavirus. Pe de altă parte, măsurile de care suntem siguri că sunt serioase și pot oferi un sprijin real domeniilor economice afectate, de asemenea, pentru care există cu certitudine o susținere financiară bugetară. Printre măsurile pe care le-am inclus în cadrul decretării situației de urgență, am introdus și posibilitatea rectificării bugetare înainte de termenul care era permis prin intermediul legislației anterioare. Cu siguranță, vom avea nevoie de o rectificare bugetară și vom face această rectificare bugetară imediat ce vom avea o imagine clară asupra nevoilor reale crescute în domeniul sănătății publice, în domeniul asigurării ordinii publice, în domeniul finanțării spitalelor. (…)

De asemenea, am gândit ca măsuri economice măsura de plată a concediilor medicale; este o măsură de sprijin a angajatorilor, de plată a concediilor medicale care nu au fost decontate încă de Casa Națională de Sănătate și aici, în mod clar, vom avea nevoie de o creștere a bugetului Casei Naționale de Sănătate pentru a face față unei cereri suplimentare de plată.

Va trebui, printre măsurile pe care le luăm, să asigurăm rambursarea cât mai rapidă a TVA şi aici va trebui să pregătim resursele financiare, de asemenea, și pentru o serie de alte măsuri. Deci, va fi şi rectificare bugetară. (…)

„Nu trebuie să vă aprovizionați peste necesitățile normale”

Nu trebuie să vă aprovizionați peste necesitățile normale, nu trebuie să vă schimbați ritmul de aprovizionare. Din punctul meu de vedere și pe baza analizelor pe care le-am făcut, nu există riscul de apariție a unei penurii, a unei lipse de anumite categorii de produse alimentare sau alte categorii de produse. Dacă cumpărați mai mult decât cumpărați de obicei, această cumpărare, practic, îi poate lipsi pe alții, pe moment, de produsele care sunt cumpărate în exces. Mențineți un ritm normal, firesc, de aprovizionare, pentru că nu există un risc real să apară penurie în furnizarea vreunui produs. (…)

Este clar că în domeniul transportului, atât rutier, cât și de marfă, în domeniul industriei ospitalității – hoteluri, restaurante, cafenele – în domeniul publicității, al organizării de evenimente, ca și în alte domenii, impactul epidemiei este foarte mare și guvernul este pregătit, în cursul săptămânii viitoare, printr-o consultare amplă a partenerilor sociali, atât a patronatelor, cât și a sindicatelor, să adopte măsuri rapide pentru susținerea companiilor din domeniile afectate și pentru susținerea angajaților care lucrează la aceste companii și care riscă să aibă de suferit de pe urma reducerii drastice a activității.

De asemenea, vom face în continuare analize, studii de impact, vom urmări cu mare atenție evoluțiile pe fiecare domeniu, astfel încât să adoptăm, oricând este necesar, măsuri care să poată să vină în sprijinul acestei zone care este afectată de economie.

Economia trebuie să funcționeze, economia este fundamentală, ea trebuie să meargă în condițiile în care sunt date cât mai aproape de normal. Ea trebuie să meargă, în condițiile în care sunt date, cât mai aproape de normal, pentru că reducerea impactului negativ al epidemiei în economie trebuie să fie un efort conjugat atât al autorităților, cât și al mediului economic, cât și al angajaților.

Aș vrea să spun câteva cuvinte despre anunțul președintului privind declararea stării de urgență. Din păcate, am văzut foarte multe informații difuzate în mod iresponsabil despre eventualele măsuri care ar urma să fie adoptate în cadrul în stării de urgență.

La solicitarea președintelui, am cerut fiecărui ministru responsabil care are nevoie de măsuri speciale care să fie introduse în planul de măsuri aferente decretului prezidențial prin care se instituie starea de urgență să vină cu aceste măsuri și vreau să înștiințez cetățenii români că vom lua doar acele măsuri care sunt absolut necesare.

Am să vă dau numai câteva exemple. Se știe că e o nevoie acută de materiale, de echipamente, de substanţe, de medicamente, echipamente de protecție, pentru care există în momentul de față o dificultate foarte mare în obținerea lor, datorită cererii crescute din partea tuturor statelor pentru astfel de materiale.

Avem nevoie de proceduri de achiziții rapide, imediate, prin negociere directă, de fiecare dată când avem posibilitatea de a încheia contracte prin care să obținem astfel de produse, de echipamente, care sunt absolut necesare pentru funcționarea întregului dispozitiv care luptă împotriva acestui virus.

De asemenea, avem nevoie de măsuri care să întărească toate instituțiile care sunt în prima linie a bătăliei: întărirea direcțiilor de sănătate publică, întărirea tuturor structurilor din cadrul Ministerului de Interne, întărirea capacității spitalelor de a primi pacienți și de a furniza serviciile de sănătate, care sunt absolut necesare.

„Există posibilitatea de a plafona prețurile la anumite produse absolut necesare”

De asemenea, o altă măsură care este posibilă a fi luată – sigur, va fi luată numai după un studiu foarte atent – este măsura de a limita creșterile prețurilor la medicamente şi la astfel de produse, care sunt foarte căutate în momentul de față, pentru a nu permite o speculă cu aceste produse și există această posibilitate de a plafona prețurile la anumite produse absolut necesare, cum sunt măști, cum sunt mănuși, echipamente de protecție, dezinfectanți, biocide și alte categorii de produse. Orice măsură care va fi inclusă în cadrul stării de urgență va fi o măsură pe care noi o vom considera absolut necesară și vom încerca să limităm la maximum eventualele drepturi și libertăți care să fie afectate în cadrul stării de urgență”.

Nu putem închide granițele”

Întrebați dacă va trimite aeronave să aducă românii care vor să se întoarcă în ţară din Italia și Spania, în perioada Sărbători Pascale, premierul Ludovic Orban a răspuns negativ: „Știți foarte bine că a existat o mare presiune să închidem granițele. Eu, întotdeauna, am dat un răspuns normal, legal. Nu putem închide granițele, pentru că am încălca dreptul cetățenilor români de a se întoarce acasă, pe de o parte; pe de altă parte, pentru că suntem țară a Uniunii Europene și suntem obligați să respectăm tratatul Uniunii Europene. (…) În ceea ce privește transportul persoanelor din Italia, nu putem să transportăm. În Italia sunt peste un milion de români, nu se poate organiza transport rutier, se știe foarte clar că există restricții împotriva cărora sigur că ne luptăm, restricții care au fost introduse de alte state. Se ştie de Ungaria, care a introdus restricții, se ştie de Slovenia, care a introdus restricții. Transportăm pe calea aerului doar cazuri, de exemplu, de turişti, cum a fost situația unor turiști care au fost surprinși de declararea stării din Italia și care, efectiv, nu aveau niciun mijloc de trai, se aflau şi într-o situație dificilă, numai cazuri speciale, în care putem interveni pentru un număr mai restrâns. Din cauza aceasta, apelez la toți cetățenii români care se află în Italia, poate și în Spania, că acum şi în Spania este introdusă starea specială, să caute, în cazul în care au lucrat, în Italia știu că au lucrat în industria hotelieră sau în alte ramuri în care firmele au trebuit să închidă, să apeleze la toate formele de sprijin pe care le oferă statul italian. Sigur că suntem într-o permanentă legătură cu ambasada, cu consulatele și, la nivel diplomatic, păstrăm legătura și încercăm să găsim soluții de susținere a românilor care se află în situații deosebite în Italia sau în alte țări, în funcție de evoluția evenimentelor”.

În ceea ce privește metroul, niciodată până la acest moment nu am avut pe masă analiza unei decizii de închidere a metroului. Aici am luat măsura și am investit ITM-ul cu competența de aplicare a acestei măsuri de decalare a programului de începere pe diferite zone, astfel încât să se evite aglomerația la anumite ore, adică într-o anumită zonă de birouri, de exemplu, sau într-un parc industrial sau în zone relativ apropiate, unde există foarte mulți angajați, unii să înceapă la ora 7:00, alții să înceapă la ora 8:00, alții să înceapă la ora 9:00, alţii să înceapă la ora 10:00, astfel încât să se diminueze fluxurile de oameni care folosesc transportul cu metroul la aceleași ore.

De asemenea, Ministerul Transporturilor a dispus conducerii Metroului să ia toate măsurile sanitare necesare în astfel de situații, să dezinfecteze toate spațiile comune ale metroului, de la garniturile de tren, și toate spațiile unde există posibilitatea de a atinge diferitele suprafețe de mulți cetățeni. Măsura de închidere a metroului este o măsură extremă, care nu are nici o fundamentare astăzi și care poate provoca perturbații majore în ceea ce privește mobilitatea cetățenilor din București. În ceea ce privește transportul public din București, STB este în subordinea Primăriei Capitalei și deciziile trebuie luate în funcție de necesitățile reale care există de transport, pentru că, repet, nu trebuie acum să ne închidem toți în case, nu trebuie să ne ferim acum și de deplasarea la locul de muncă.

Activitatea economică trebuie să funcționeze, sigur, respectând toate recomandările de protejare a sănătății, trebuie să funcționeze cât mai normal posibil. Sigur că este de evitat utilizarea mijloacelor de transport aglomerate. Pot fi folosite metode de transport alternativ, fie mașina personală, fie transportul cu bicicleta, fie alte mijloace de transport alternativ. Putem să mai mergem şi pe jos, dacă ne deplasăm pe distanţe scurte şi de preferinţă, este de evitat să te sui într-un mijloc de transport foarte, foarte aglomerat, unde există posibilitatea de a fi în contact apropiat pe o perioadă, pe o durată de mai mult de 10-15 minute. Dar, din punctul meu de vedere, acest serviciu de transport public trebuie asigurat, nu numai în București; trebuie asigurat în toate municipiile. De asemenea, trebuie asigurat serviciul de transport și intrajudeţean şi interjudeţean, transportul pe cale ferată, dar în niște condiții în care să se respecte normele sanitare, să se respecte recomandările care sunt formulate”.

Alte întrebări și răspunsuri

Reporter: V-aţi gândit la varianta reglementării unui şomaj tehnic care să le permită celor care stau acasă, pentru că nu mai există comenzi suficiente, să primească totuşi indemnizaţii şi să nu îşi piardă locurile de muncă şi, dacă statul va acoperi o parte din costuri, cât la sută şi de asemenea câţi angajaţi ar putea beneficia de astfel de măsură şi când ar intra ea în vigoare?

Ludovic Orban: Măsura este în analiză. În momentul în care decidem ce măsuri luăm, le vom anunța public. Măsura este în analiză şi vom lua o decizie cât de curând în această privință.

Reporter: România are deja un deficit bugetar mare şi dată fiind situaţia actuală legată de coronavirus, aţi vorbit cu cei de la Comisia Europeană, până la ce limite ne putem duce cu acest deficit? Şi aş dori să vă mai întreb dacă aţi avut şi alte discuţii aplicate privind un ajutor concret pentru România din partea Comisiei Europene?   

Ludovic Orban: Sigur că am avut discuții. Deja există anunțuri de la nivelul Comisiei Europene că se va relaxa strictețea impunerii măsurii de respectare a deficitului bugetar. Asta va fi o măsură care va afecta toate țările europene, pentru că este necesară. Să ne aducem aminte că austeritatea nu a fost foarte bună la ultima criză şi deja sunt anunţuri din partea Comisiei Europene că va exista o relaxare în ceea ce privește deficitul bugetar.

În privința resurselor financiare de care va putea beneficia România de la nivel european, deja există câteva anunțuri legate de posibilitatea utilizării prefinanțărilor pe diferitele programe pe care le are România cu finanțare de la bugetul Uniunii Europene. Aici există o resursă financiară utilizabilă estimată la aproximativ 600 de milioane de euro.

De asemenea, există o anumită flexibilitate manifestată, fără a exista în momentul de față o decizie luată, dar din discuțiile pe care le-am avut la nivel european, există o anumită flexibilitate în ceea ce privește posibilitatea de utilizare a anumitor fonduri europene, de exemplu, pe programul capitalul uman sau finanțări de altă natură, care să poată fi utilizate fie pentru susținerea angajaților, fie pentru susținerea companiilor din domeniile afectate, fie prin categorii de plăți care se fac către angajaţi, fie prin măsuri active care să fie acordate angajatorilor pentru menținerea forței de muncă.

Deocamdată, noi suntem în analiza resurselor pe care le avem la dispoziție de la nivelul bugetului de stat și a diferitelor alte bugete, pentru că până nu se ia o decizie la nivel european privitor la resursele financiare de care vom putea beneficia, este greu să adoptăm niște măsuri fără să avem garanţii ferme că există decizii luate la nivel european, dar am convingerea că va exista o flexibilitate din partea Comisiei Europene și că vor fi luate astfel de măsuri care să ne permită utilizarea de resurse de la nivel european pentru susținerea economiei românești.

De asemenea, sunt convins că vom avea parte de resurse financiare de la nivelul Uniunii Europene și pentru efortul pe care îl ducem pentru lupta împotriva coronavirusului, pentru susținerea diferitelor cheltuieli pe care trebuie să le facem în domeniul sănătății și în alte domenii.

Reporter: Legat de deficit, luaţi cumva în calcul un împrumut de la FMI? Iar în al doilea rând, că aţi vorbit de sistemul de sănătate, Guvernul va majora cumva salariile cadrelor medicale care se ocupă cu tratamentul în prima linie legat de coronavirus? 

Ludovic Orban: Nu am avut până în prezent nicio discuție legată de un posibil împrumut de la FMI. Sigur că, în cazul în care va apărea o astfel de posibilitate, o vom analiza. Vreau să dau asigurări că nu există în momentul de față nicio problemă cu finanțarea cheltuielilor publice ale României.

Sigur că noi vom căuta toate mijloacele pentru a obține cât mai multe resurse care să ne permită finanțarea diferitelor măsuri. În privinţa împrumuturilor de la FMI, ştim foarte bine că împrumuturile de la FMI, de regulă, au fost condiționate de niște ajustări în economie, de niște măsuri, să spun, mai mult de natură restrictivă, restrângerea costurilor, ori noi suntem într-o situație în care statul trebuie să intervină pentru sprijinirea companiilor din domeniile cele mai afectate și angajaților acestor companii.

În ceea ce privește majorarea salariilor celor care sunt în prima linie, nu am discutat despre majorarea salariilor, ci de o formă de a ține cont de riscul la care se expun și la efortul foarte mare pe care îl depun, o formă pe care o vom prezenta public când vom lua o decizie. Vă ascult.

Reporter: Care sunt scenariile de lucru în acest moment pentru evoluţia virusului în România, care este cel mai optimist şi cel mai pesimist scenariu şi, de asemenea, vreau să vă mai întreb dacă aveţi informaţii legate de găsirea unui vaccin pe plan mondial şi dacă România are vreo contribuţie în acest sens.

Ludovic Orban: Aş prefera să nu mă hazardez în a face scenarii. Obiectivul nostru este acela de a limita cât mai mult posibil răspândirea virusului. Sigur că avem nevoie de participarea fiecărui cetățean în acest efort, pentru că, pe lângă toate eforturile pe care le depunem pentru a limita intrările în țară, pentru a impune carantina, izolarea la domiciliu, pentru a efectua anchetele epidemiologice cât mai repede posibil, ca să putem să luăm măsuri privitoare la persoanele cu care a intrat în contact o persoană diagnosticată pozitiv, reducerea riscului de răspândire va depinde, în următoarea perioadă, în cea mai mare măsură, de comportamentul responsabil al cetățenilor, de respectarea recomandărilor care sunt formulate pe toate canalele posibile de comunicare, de specialiști, de cei care dețin informațiile cele mai serioase privitoare la răspândirea virusului.

În ceea ce privește posibilitatea apariției unui vaccin, în momentul de față, deși facem o analiză și ne informăm, la nivel internațional, nu avem încă nicio informație credibilă privind descoperirea unui vaccin. Sigur că și noi, aici, în România, încercăm să concentrăm toate eforturile celor care sunt implicați în cercetare, în acest domeniu, pentru a găsi soluții. De asemenea, avem o preocupare în ceea ce privește capacitatea de diagnosticare rapidă, dacă putem găsi soluții de a putea face o diagnosticare rapidă, in time. Procedura de diagnosticare actuală, prin intermediul Real-Time PCR, cum se numesc, este o procedură care durează destul de mult și care limitează, din cauza timpului necesar pentru analiza probelor prelevate, diminuează numărul de analize care pot fi făcute de un specialist și de un aparat. Din cauza aceasta există – și la teleconferința pe care am avut-o cu mai mulți premieri, care a fost convocată de premierul Netanyahu, am discutat acest subiect – și este o preocupare la nivel internațional, pentru că descoperirea unui astfel de sistem de testare rapidă sau chiar de autotestare, care să poată fi folosit şi de cetăţean, ar fi de mare utilitate în limitarea, în restrângerea răspândirii virusului, pentru că este clar că, odată ce este diagnosticată, o persoană știe foarte clar ce are de făcut. Și cu cât este diagnosticată mai repede, cu atât posibilitatea de răspândire a virusului de către persoana respectivă se diminuează. 

Reporter: Când sosesc noi echipamente pentru terapie intensivă, în contextul în care sunt probleme privind transportul internaţional şi care este situaţia celor 200 de aparate de ventilaţie blocate în Germania, s-a rezolvat această problemă? Şi încă o întrebare, dacă îmi permiteţi, dacă luaţi în calcul cu Guvernatorul BNR să impuneţi băncilor amânarea plăţii ratelor pentru credite sau dacă aveţi în vedere alte măsuri de sprijin financiar pentru români? 

Ludovic Orban: Aici este o întreagă saga cu ce am păţit cu procedurile de achiziție a diferitelor echipamente, materiale, substanțe – de la substanțe biocide până la măști, la alte categorii de produse și de echipamente.

Am avut mari probleme, pe de o parte, din cauza unor măsuri care au fost luate de state cum e Germania. De exemplu, Germania a interzis, a blocat exportul către alte țări.

Sigur că și aici am găsit soluții prin intervenții diplomatice. Deocamdată avem o decizie prin care s-a permis realizarea contractului pe care îl avem cu o firmă germană, mare producător, pentru 500.000 de măşti.

Avem probleme și cu alte țări, sunt un milion de măşti care trebuie să intre în țară, care sunt contractate printr-un partener și care au fost blocate într-o altă țară, în Turcia, de exemplu. Sunt tot felul de situații care apar.

Sigur, avem probleme și cu asigurarea culoarelor de transport la nivel european care să asigure transportul de marfă, dar rezolvăm orice situație care apare. Sigur că avem o problemă cu un contract în care erau prevăzute 200 de ventilatoare și acolo intervenim astfel încât să deblocăm contractul și să putem să realizăm achiziția respectivă.

Aici nu am implicat doar O.N.A.C. în procedura de achiziţie, am apelat la orice partener posibil care are capacitatea de a realiza contracte pentru a putea să obținem aceste materiale, substanțe, echipamente fundamentale în lupta contra coronavirus.

Reporter: Aţi discutat cu furnizorii de servicii de internet şi telefonie despre capacitatea reţelelor care, iată, sunt tot mai intens utilizate? Dacă ne puteţi spune dacă intenţionaţi să înăspriţi pedepsele pentru nerespectarea carantinei, a izolării la domiciliu, declaraţiile false pe propria răspundere şi dacă luaţi în calcul închiderea restaurantelor, cluburilor, barurilor?

Ludovic Orban: În ceea ce privește rețelele de comunicare, am propus o măsură pentru a putea evita răspândirea de fake news-uri, de informații false. Pe analizele pe care le-am făcut în ultimele două săptămâni există o producție și o distribuție de fake news-uri îngrijorătoare și există o măsură propusă astfel încât să se poată, din punct de vedere tehnic, să fie scoase postări care sunt în mod evident fake news-uri. 

În ceea ce priveşte înăsprirea pedepselor, discutăm această posibilitate. Ceea ce ne interesează este să întărim mecanismul de verificare a respectării deciziilor de izolare la domiciliu și a respectării condițiilor de carantină, în care să implicăm, pe lângă structurile care există la nivelul Ministerului de Interne, orice instituție care are capacitatea de a verifica respectarea izolării la domiciliu sau a carantinei.

Repet, discutăm de posibilitatea înăspririi pedepselor, dar ne interesează întărirea capacității instituționale de a asigura verificarea și, în cazul încălcării, sancţionarea nerespectării izolării la domiciliu. Nu am răspuns la o  întrebare anterioară privitoare la amânarea ratelor. 

Suntem în dialog cu mediul financiar-bancar, suntem în dialog cu Banca Națională a României. Banca Națională a României și Asociația Băncilor fac parte din Grupul de lucru și suntem în discuții pentru a genera măsuri din partea sectorului financiar-bancar în sprijinul mediului de afaceri, în sprijinul companiilor, în special din acele domenii care sunt grav afectate de coronavirus – restaurante, baruri și alte categorii de localuri. Sunt în analiză astfel de măsuri. Dacă aţi urmărit, noi am avut o gradualitate în ceea ce privește impunerea de măsuri.

Dacă în primă fază am interzis manifestările de peste o mie de persoane, ulterior am coborât la interzicerea manifestărilor de peste o sută de persoane. În general, am avut o gradualitate în impunerea unor măsuri în funcție de existența riscurilor de contaminare. În  momentul în care va fi necesar, putem să luăm și astfel de decizii, dar deocamdată, din câte știu eu, sunt în curs de analiză astfel de decizii. 

Reporter: O clarificare în ceea ce priveşte creşterea preţurilor la medicamente: încă din data de 27 februarie ați anunțat că luaţi în calcul o posibilă plafonare a preţurilor, atât la medicamente, cât şi la produsele de echipamente medicale. Suntem la mijlocul lunii martie, 17 zile au trecut. De ce nu aţi luat o asemenea măsură până acum? Aveaţi posibilitatea legală să o faceţi prin hotărâre de guvern, chiar şi ca premier interimar, şi dacă îmi mai permiteţi o singură întrebare: suntem în zona IT-iştilor, dumneavoastră spuneaţi că nu ar trebui să mai oferim sprijin IT-iştilor. Iată că am putea să apelăm la ei şi să ne facă o aplicaţie IT astfel încât simptomele şi oamenii care au simptomatologie legată de coronavirus să transmită ei prin intermediul unei asemenea aplicaţii informaţii autorităţilor, astfel încât să nu fie expuşi medicii. De ce nu apelăm la IT-iştii români? 

Ludovic Orban: Când va fi necesar să plafonăm prețurile la produse, la medicamente, la echipamente, o vom face. Din analiza evoluției prețurilor nu a existat o creștere care să indice tendinţa speculativă. E adevărat că în ultimele două-trei zile există o tendință de creștere. Dacă va fi necesar, o vom face. 

Privitor la sectorul IT, sigur că noi avem constituită o agenție pentru digitalizare cu care am discutat generalizarea semnăturii electronice și instituirea posibilității de a soluționa orice cerere care poate fi adresată online către instituțiile publice în acest fel, astfel încât să evităm la maximum necesitatea deplasării cetățenilor la instituții pentru diferite proceduri. Sigur că am gândit și o serie de măsuri de amânare a unor proceduri care creează această necesitate de deplasare a cetățenilor. Domnul ministru Cîţu a anunțat faptul că vom prelungi termenul de plată a taxelor și impozitelor locale și implicit bonificațiile care se acordă pentru plata până la termenul respectiv. Există și o serie de alte măsuri și proceduri pe care le vom proroga ca termen, astfel încât să reducem cât mai mult nevoia unui contact direct între cetățeni și instituții.

Reporter: Despre capacitatea spitalicească aş dori să vă întreb prima dată: dacă şi cu câte anume lanţuri hoteliere se discută închirierea sau posibila rechiziționare de spaţii care trebuie transformate în spaţii de carantinare sau spitaliceşti, dacă există un plan de extindere a capacităţii de spitalizare? Iar a doua întrebare: una dintre cererile sectorului privat este scutirea la plată a taxelor, a impozitelor, a sumelor accesorii – dobânzi, penalităţi. Cum anume, pentru cât timp, cu ce măsuri ulterioare, eventual, se va putea realiza acest sprijin şi, respectiv, o altă cerere a mediului privat, scutirea de la plata utilităţilor, cum anume ar fi posibil? Mulţumesc!

Ludovic Orban: În ceea ce priveşte capacitatea spitalelor de a primi și a trata persoane care sunt diagnosticate pozitiv, aici noi am gândit un plan în trei etape de tratare a pacienților în spitale. Sunt mai multe categorii de spitale pe care le pregătim progresiv pentru a putea primi pacienți. Există o capacitate de tratare care a fost stabilită. De asemenea, există măsuri de reducere a numărului de alte tipuri de cazuri care sunt tratate astfel încât să se disponibilizeze gradual numărul de paturi în spitalele în care vor fi tratați pacienții. Pe măsură ce crește necesitatea de tratament, crește numărul de pacienți care trebuie tratați”. 

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.