Guvernul Ponta 3 vrea să transfere Ministerului Transporturilor drumurile judeţene pentru a le repara şi a le reda în administrare „la cheie” „baronilor locali”.
Până în 2016, este prevăzută reabilitarea a 55% din aceste şosele, alături de modernizarea a 75% din drumurile naţionale, începerea lucrărilor la 7 tronsoane noi de autostradă şi darea în folosinţă a 50 de centuri ocolitoare – unele dintre ele aflate în licitaţie sau cu contractele semnate. Totul este prins în Programul noului Cabinet abia instalat la Palatul Victoria, cu Dan Şova la cârma tuturor transporturilor – rutier, feroviar, aerian şi naval. Totodată, CNADNR va fi fărâmiţată.
„Prin Programul naţional de reciclare in situ a drumurilor (PNRD), Guvernul va urmări aducerea până în 2016 în stare bună sau foarte bună a 75% din reţeaua de drumuri naţionale şi a 55% din reţeaua de drumuri judeţene”, stabileşte documentul pe care şi-a angajat răspunderea noul guvern în faţa Parlamentului.
„Ministerul Transporturilor va fi implicat activ în modernizarea drumurilor judeţene, acestea fiind preluate în administrarea sa pe perioada modernizării sau reabilitării”, precizează autorii programului, fără a detalia însă care vor fi primele judeţe şi nici din ce fonduri vor fi executate lucrările.
Şoselele de centură pentru oraşele aflate pe viitoare coridoare autostradale sau de drum expres vor fi construite exclusiv în profil rutier rapid. Programul prevede realizarea a 50 de astfel de artere. De asemenea, documentul prevede continuarea reabilitării podurilor şi pasajelor. „Asigurarea finanţării va fi garantată prin lege, care să prevadă alocarea financiară multianuală pentru investiţiile în infrastructură”, se mai arată în document.
Autostrada Sibiu – Piteşti, în lucru peste 2 ani
Sectorul de autostradă Sibiu – Piteşti, finanţat din fonduri europene, nu are nicio şansă de a intra în şantier mai devreme de doi ani. Iar aceasta în ciuda insistenţei transportatorilor, dar şi a producătorului Dacia Renault. În 5 martie, peste 10.000 de angajaţi de la Uzina Mioveni au făcut un miting, cerând începerea urgentă a acestei porţiuni de autostradă. Zilnic, de la Piteşti pleacă spre frontiera de Vest 350 de camioane la export cu autoturismele fabricate la Piteşti. Şi tot atâtea TIR-uri vin în fiecare zi să încarce la uzină.
CNADNR a lansat abia în 3 martie licitaţia pentru studiul de fezabilitate, iar procedurile vor dura 6 luni, după care urmează 12 luni de realizare a acestuia şi încă 6 luni procedurile de aprobare. „În cel mai bun caz, în 24 de luni pot începe lucrările pe Sibiu – Piteşti”, a anunţat ministrul Şova.
În fine, „se va realiza o restructurare de amploare a CNADNR, principalele criterii fiind separarea completă a activităţii de management de proiect de activitatea de întreţinere şi administrare a drumurilor, precum şi organizarea de companii de management de proiect independente, care vor putea rezolva rapid şi eficient problemele apărute în decursul execuţiei”, mai prevede Programul de guvernare.
Cale ferată de mare viteză Curtici – Bucureşti – Constanţa
La capitolul Infrastructură feroviară, noul Executiv are ambiţii la fel de mari: restructurarea CFR SA „în vederea redresării economico-financiare în conformitate cu Acordul cu FMI” – adică disponibilizarea colectivă a 3.500 de angajaţi şi vânzarea pachetului majoritar de 51% din CFR Marfă, după eşuarea de la prima încercare, precum şi negocierea cu UE a unui nou coridor european în cadrul TEN-T, pe axa Vest-Est (Budapesta-Odessa) – coridor care să asigure legătura între statele ex-sovietice (bine dezvoltate feroviar, mari furnizoare de materii prime şi mari consumatoare de produse finite) şi centrul şi vestul Europei.
Totodată, Guvernul îşi propune ca, din cei 15.000 km de cale ferată desfăşurată, 60% să fie adusă la standarde europene „pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport, liniile rămase urmând a fi închiriate sau concesionate (în baza unor contracte ferme care să stabilească parametrii tehnici care trebuie asiguraţi de partenerul privat), trecute în conservare (prin menţinerea terasamentului) sau chiar dezafectate”.
O altă direcţie este „atragerea de capital privat prin promovarea de parteneriat public-privat (PPP), dar şi de parteneriate public-public, prin asociere cu alte companii de stat din Europa, care au experienţă”, pentru realizarea unor proiecte curajoase, cum sunt construirea unei linii de mare viteză pe secţiunea Curtici – Bucureşti – Constanţa (discutată şi cu chinezii, la summitul din toamnă de la Bucureşti), a unor clădiri comerciale pe terenurile CFR, modernizarea Gării de Nord din Bucureşti şi a Gării de Nord din Timişoara.
De asemenea, este luată în calcul construirea unei linii noi de cale ferată, pe secţiunea Vâlcele-Râmnicu Vâlcea, a infrastructurii feroviare de acces la podul Calafat-Vidin, construirea şi electrificarea firului II pe secţiunea Mărăşeşti-Tecuci-Bârlad-Iaşi, modernizarea a 30 de staţii de cale ferată – dintre care 16 se află în execuţie – şi a instalaţiilor pentru creşterea siguranţei circulaţiei – proiectul-pilot de implementare a Sistemului Feroviar European de Management al Traficului nivel 2 (ERTMS nivel 2).
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
