Bunici sau parinti care-si tarasc copiii prin mijlocul strazii printre masini, pietoni care sar peste balizele de pe drumurile nationale sau oameni care furnica in toate partile pe sosea in cautare de suveniruri… Cum putem sa indreptam aceasta situatie? „Totul tine de educatie. Avem nevoie sa crestem o generatie cu un adevarat cult pentru educatia rutiera“ – este solutia oferita de comisarul sef Carol Varna, seful Serviciului Securitatea Traficului in cadrul Politiei Rutiere.
Dupa viteza, a doua mare cauza generatoare de accidente cu urmari deosebit de grave o constituie indisciplina pietonala. În Romania, sunt greu de rezolvat toate aceste probleme atata timp cat nu exista o strategie de siguranta rutiera. La nivel european, sunt insa state care au obtinut rezultate bune, investind sume consistente in programe de educatie. „În Austria, la Viena, exista 45 de lucratori de politie care se ocupa strict de educatia rutiera, de la gradinite pana la universitati. Banii pentru aceasta activitate vin de la bugetul statului. Rezultate? În 2006, in Viena, au murit in accidente rutiere 45 de persoane, din care nici un pieton“, a aratat comisarul sef Carol Varna. Un alt exemplu, in anul 2005, atunci cand a constatat ca dezastrul de pe sosele tindea sa devina de necontrolat, guvernul francez a investit peste 250 milioane euro in programe de educatie rutiera. Dupa numai un an, mortalitatea cauzata de accidente de circulatie a scazut cu peste 50%. De asemenea, in Cehia, in urma cu cativa ani, indisciplina pietonala era principala cauza a accidentelor. Timp de 6 luni, autoritatile au sustinut o campanie agresiva in media si de sanctionare fara precedent. Ulterior, aceasta cauza a trecut pe ultimul loc, cu o pondere nesemnificativa.
Educatie de la varste fragede
„Legea prevede sa se faca educatie rutiera in scoli. Dar nu se face. Noi incercam solutii de compromis. Activitatea de educatie rutiera nu mai apartine de Politia Rutiera, dar am luat decizia sa mergem prin scoli. Discutam cu copiii… Pana cand societatea romaneasca nu va investi intr-o generatie intreaga, de la gradinita pana la facultate, pe care sa o crestem cu un adevarat cult pentru siguranta rutiera, nu vom face nimic. Pietonul tot aiurea va trece pe strada, tot aiurea va traversa…“, a spus comisarul sef Carol Varna, apreciind ca, in ultima vreme, exista totusi un feed-back din partea societatii civile si a altor autoritati. „Se pare ca se constientizeaza faptul ca e nevoie sa ne urcam toti intr-o barca si sa vaslim in aceeasi directie“.
„Nu stii – te invat, nu poti – te ajut, nu vrei – te oblig!“
Sunt foarte multe cazuri in care pietonul traverseaza neregulamentar, in apropierea unei treceri de pietoni, la 20-30 m inainte sau dupa aceasta, uneori chiar in fuga. Conducatorul auto este surprins si exista prea putine sanse de a evita acel accident. Statisticile arata, in peste 70% din aceste cazuri, ca impactul se soldeaza cu decesul pietonului. Cele mai mari probleme se inregistreaza insa pe drumurile nationale. Pe DN1, desi s-au construit pasarele pentru pietoni, acestia tot pe mijlocul strazii traverseaza. De asemenea, chiar daca la Otopeni au fost puse balize pe mijlocul strazii, multa vreme oamenii au sarit peste ele.
„Acum insa, balizele s-au umplut de praf. Si au inceput sa le ocoleasca, dar nu pentru ca asa ar fi normal, ci pentru a nu se murdari de praf. Totusi, efectul dupa instalarea balizelor a fost reducerea mortalitatii 100% din accidente pe fondul traversarii neregulamentare“, a spus comisarul sef Carol Varna. Un alt exemplu este cel al magazinelor construite in imediata vecinatate a drumurilor nationale. Nefiind locuri amenajate de parcare, oamenii opresc masinile unde se vand suveniruri, blocand o banda de circulatie. În plus, fiind chioscuri si pe-o parte si pe alta, incep sa traverseze de colo-colo. „Pericole la care se expun oamenii si cu concursul autoritatilor locale, care au dat autorizatie de functionare pentru acele magazine… Activitatea de comert stradal ar trebui interzisa in zona drumurilor publice. Noi actionam sa-i indepartam pe cei cu legume sau fructe de vanzare, insa au gasit solutii. S-au mutat prin curti, dar marfa tot in strada o expun, iar cetatenii opresc tot pe banda 1, obstructionand traficul“, a explicat comisarul sef Carol Varna.
În ceea ce priveste comportamentul pietonilor cu varste de peste 18 de ani… „Organizam fel de fel de actiuni pentru a-i determina sa respecte regulile elementare de circulatie, dar fiecare ar trebui sa fie constient ca trebuie sa-si apere viata. Ce pot sa fac mai mult decat sa-l gasesc, sa-l depistez, sa-l sanctionez sau sa-i atrag atentia ca se expune la un pericol?… Copiii sunt mult mai receptivi. Am vazut o bunica tarandu-si nepotica printre masini prin mijlocul bulevardului… iar fetita tragea speriata de bunica sa nu treaca strada pe-acolo, aratandu-i trecerea de pietoni“, a spus comisarul sef Carol Varna.
Accidente grave de circulatie produse din vina pietonilor
| 01.01.2005 – 31.12.2008 | 2008(1 ianuarie-11 mai) | 2009(1 ianuarie-11 mai) | Diferenta | |
| Accidente | 9634 | 844 | 713 | -131 |
| Morti | 3048 | 225 | 183 | -42 |
| Raniti grav | 6823 | 635 | 542 | -93 |
Sursa: Politia Rutiera Romana
– 2009 – a scazut numarul de accidente rutiere in Romania
– Pe fondul scaderii circulatiei autovehiculelor pe drumurile publice, a crescut viteza de deplasare – rezultat: a crescut numarul de accidente colective (exemplu: decesul tuturor ocupantilor unei masini)
– În ultimii 10 ani, zeci de mii de oameni si-a pierdut viata in accidente de circulatie, alte zeci de mii au ramas infirme, alte zeci de mii au suferit leziuni – la care se adauga suferinta familiilor si a prietenilor care si-au pierdut persoane dragi
– Infrastructura este incomoda (exemplu: subdimensionarea tramei stradale, cum ar fi construirea unei sosele cu o banda si jumatate – Bucuresti-Urziceni, unde nu sunt doua benzi pe sens, ci una si jumatate).
Modelul belgian
În Belgia, peste 90% din procesele verbale incheiate ca urmare a incalcarii normelor rutiere sunt achitate de catre contravenienti. Acest lucru este posibil intrucat belgienii au o lege speciala care reglementeaza strict activitatea politiei rutiere: ai gresit, ai fost sanctionat, platesti contravaloarea amenzii, abia apoi mergi in instanta pentru a contesta. Se pleaca de la premisa ca politistul nu este in conflict de interese cu nimeni, ci doar aplica legea, reprezentand interesul public. Practic, prin sanctionarea unui individ, nu se urmareste efectul pecuniar al actiunii, ci efectul preventiv. Amenzile in Romania se platesc in procent de maxim 30%, motiv pentru care acestea nu-si produc efectul preventiv.
Cristina TOBESCU
