Sunt deja zile cu 40 de grade… a venit vara! Dacă ai o mașină bună, destul de nouă, cu un sistem de climatizare performant… Poți să setezi temperatura, să spunem, la 23 de grade și totul devine perfect, pentru că vara înseamnă doar motive de bucurie.
Sigur, asfaltul se topește, însă aceasta este o problemă îndepărtată, o informație anunțată la radio… una printre multe altele… Cum ar fi și aceea că pe parcursul zilelor foarte toride traficul greu este interzis.
Firesc! Trebuie să protejăm infrastructura rutieră, pe care o prețuim atât de mult.
Dar șoferii? Evident, pentru ei nu este posibil să stea acasă în aceste ore, răcorindu-se cu un pahar de limonadă cu gheață. În cel mai bun caz, opresc într-o parcare… și așteaptă. Pentru ei nu există un refugiu real față de soare, sau temperatură. Dimpotrivă, 40 de grade la umbră, înseamnă mai degrabă 50 de grade la nivelul asfaltului, iar în cabină poate fi și mai rău.
Să dea drumul la sistemul de climatizare în staționare… dacă nu au așa ceva, să stea cu motorul pornit și, implicit, cu aerul condiționat în funcțiune… Și, ca să fim siguri că pot face asta, putem să ne gândim la reguli noi, poate chiar o lege, care să oblige patronii să le permită șoferilor să țină motorul pornit atunci când staționează…
Toate aceste pseudo-soluții sunt dureros de departe de realitate. Flota folosită la transportul național este, în general, veche și foarte veche. Adesea, șoferii sunt fericiți că respectivele camioane nu se defectează în timpul cursei. Confortul, și mai ales cel termic, în timpul verii, este amestecat printre numeroasele compromisuri pe care patroni și șoferi și le asumă în mod tradițional, în transportul domestic.
În plus, a ține motorul pornit în parcare nu pare o idee bună. Aerul condiționat funcționează, în general, tot mai slab pe măsură ce mașina se învechește, iar într-o parcare în plin soare, s-ar putea să nu dea nicio satisfacție. Apoi, acel extra consum de carburant va trebui plătit de cineva. Nici nu mai discut despre mediu. Și cel mai important – să ții motorul pornit la ralanti… ar putea fi „lovitura fatală” pentru bietul camion, care, așa cum spuneam, cel mai probabil a depășit de mult prima tinerețe.
Ce dezbatere plictisitoare, nu-i așa? Era evident încă de la început că nu sunt soluții. Se descurcă fiecare cum poate. Așa este vara și, până la urmă… Cine i-a pus să se facă șoferi?
Și după acest scurt proces cognitiv, întoarcem spatele problemei. Oricum nu putem schimba nimic! În fiecare vară este la fel… sau nu?
Deja, autoritățile au anunțat sute de cazuri de oameni decedați în Europa în legătură cu cel mai recent val de căldură. Oamenii sunt, peste tot, sfătuiți să evite deplasările, să rămână în spații răcoroase peste zi, să se hidrateze corect… Apoi, tot dinspre autorități (alte autorități, dar, până la urmă, tot despre stat discutăm) vine interdicția menită să protejeze drumurile… Șoferii sunt oameni? Sigur că da, însă se pare că intră la categoria „persoane uitate”.
Am prea puține informații și experiență tehnică pentru a contraargumenta decizia de interdicție a traficului greu în zilele cu temperaturi ridicate. În plus, apreciez mult drumurile bune și, dacă putem evita deteriorările… sunt înclinat să merg pe mâna statului. Însă este o mare diferență între „persoanele uitate” despre care mai bine nu vorbim și acceptarea realității în ceea ce privește dificultățile la care sunt expuse.
Cine știe, dacă autoritățile, transportatorii și clienții de transport se așază la aceeași masă, poate identifică unele măsuri care ar putea să amelioreze lucrurile. Poate că nu sunt multe zile, dar se întâmplă în fiecare an și, pe viitor, se pare că va fi tot mai rău.
La întrebarea „șoferi sau șosele?”, probabil șoselele câștigă, iar șoferii vor pierde dezbaterea (ca de fiecare dată). Rezultatul final nu se schimbă, dar chiar și prin (aparent inutila) argumentare a unui răspuns se deschide calea către normalitate. Mai este drum lung, însă măcar vom avea ținta corectă – este „șoferi și șosele”!
Radu BORCESCU
radu.borcescu@ziuacargo.ro
Împreună mișcăm lucrurile!
