Infracţionalitatea economică împotriva companiilor şi a altor organizaţii continuă să crească în întreaga lume. 37% dintre respondenţii ediţiei 2014 a sondajului PwC Global Economic Crime Survey, în creştere cu 3% faţă de 2011, spun că au fost victime ale criminalităţii economice, iar 25% declară că au fost vizaţi de criminalitatea informatică, pe măsură ce infractorii folosesc tot mai mult tehnologia ca principal vehicul pentru comiterea infracţiunilor.
“Infracţionalitatea economică persistă în ciuda eforturilor continue de a o combate. Nici o organizaţie, indiferent de mărime, în orice colţ al lumii, nu este imună la impactul fraudei şi al altor infracţiuni economice”, a declarat Cornelia Bumbăcea (foto), Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.
Sondajul PwC la nivel global a constatat că furtul rămâne cea mai comună formă de infracţionalitate economică, raportată de 69% dintre cei intervievaţi. Este urmat de frauda în procedurile de achiziţii (29%), corupţie (27%), criminalitate informatică (24%) şi frauda contabilă (22%). Alte infracţiuni raportate includ spălarea de bani, furtul intelectual sau de date, frauda ipotecară şi cea fiscală.
Pierderile asociate infracţiunilor economice sunt dificil de evaluat. La nivel global, 20% dintre victime estimează impactul criminalităţii economice asupra organizaţiei lor la peste 1 milion USD; iar 2% dintre victime – reprezentând 30 de organizaţii – plasează impactul la mai mult de 100 mil. USD.
Pentru prima oară, sondajul din acest an măsoară şi frauda în procedurile de achiziţii, raportată de aproape 30% dintre respondenţi.
Aceştia au indicat de asemenea daune colaterale semnificative asociate infracţionalităţii economice: scăderea moralului angajaţilor (31%), prejudicii aduse reputaţiei companiei şi efecte negative aduse relaţiilor de afaceri (17%). În ciuda consecinţelor financiare ale infracţiunilor, doar 3% dintre respondenţi au spus că frauda a afectat preţul acţiunilor.
“Chiar mai rău decât impactul financiar al criminalității economice este efectul negativ asupra proceselor şi procedurilor interne care stau la baza operaţiunilor corporatiste. Criminalitatea economică afectează procesele interne, erodează integritatea angajaţilor şi afectează reputaţia companiei” a precizat Ana Sebov, Senior Manager, PwC România, liderul echipei de investigaţii şi medierea litigiilor.
Unde are loc infracţionalitatea economică?
Infracţionalitatea economică este o ameninţare omniprezentă şi globală. Criminalitatea economică este predominantă în Africa, unde 50% dintre respondenţi s-au declarat ca fiind victime ale acesteia, dar în scădere faţă de 59% în 2011. Este urmată de America de Nord (41%), Europa de Est (39%), America Latină şi Europa de Vest (35%), Asia-Pacific (32%) şi Orientul Mijlociu (21%).
Respondenţi din 65 de ţări şi regiuni au spus că au fost victime ale infracţionalităţii economice. Respondenţii sud-africani au raportat cel mai înalt nivel (69%), în creştere de la 60% în anul 2011. Infracţiunile sunt în creştere galopantă în Ucraina ( 63%, de la 36% acum trei ani), Rusia (60% faţă de 37% în 2011) şi Australia (57% faţă de 47% în 2011).
Care sunt cele mai afectate industrii?
După domeniul de activitate, serviciile financiare, comerţul cu amănuntul şi comunicaţiile sunt sectoarele cele mai afectate de criminalitatea economică. Aproape 50% dintre cei intervievaţi în fiecare industrie au spus că au fost victime.
Serviciile financiare sunt victimele unui nivel ridicat de criminalitate informatică și spălare de bani, în timp ce companiile de retail, cele producătoare de bunuri de larg consum și companiile de telecomunicații au avut cel mai mult de suferit din pricina furturilor. De asemenea, industria hotelieră şi administraţia publică raportează nivelele cele mai înalte de criminalitate economică (41%).
Cine comite fraudă?
Criminalitatea economică este comisă când se întrunesc trei factori favorizanţi: probleme financiare personale, oportunitatea de a comite o infracţiune şi justificări personale pentru a comite o infracţiune.
La nivel global, 24% din infracţionalitatea economică este comisă de angajaţii din managementul la nivel înalt, 42% de cei din nivelul mediu de conducere, iar 34% de către persoane fără funcţii de conducere.
Profilul tipic al infractorului este al unui angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educaţie superioară care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată. La nivel global, aproape jumătate din numărul fraudelor este comis de angajaţii cu 6 sau mai mulţi ani de experienţă, iar o treime de către angajaţii cu experienţă între 3-5 ani.
“Chiar mai rău decât impactul financiar al criminalității economice este efectul negativ asupra proceselor şi procedurilor interne care stau la baza operaţiunilor corporatiste. Criminalitatea economică dăunează proceselor interne, erodează integritatea angajaţilor şi afectează reputaţia companiei” a precizat Ana Sebov, Senior Manager, PwC România, liderul echipei de investigaţii şi medierea litigiilor.
Cum este comisă frauda?
Sondajul global arată că 55% din infracţionalitatea economică este descoperită prin intermediul controalelor interne precum raportarea tranzacţiilor suspicioase, audit intern sau sistemul de management al riscului de fraudă. Sistemele de avertizare sau insinuările dau în vileag aproximativ un sfert din infracţiuni, iar aproape o cincime sunt descoperite prin intermediul investigaţiilor organelor de drept, anchete media sau din întâmplare.
Despre raport
Sondajul Global Economic Crime Survey 2014 a fost efectuat pe un eşantion de 5,128 respondenţi din 95 de ţări între august şi octombrie 2013. Dintre ei, 50% au fost din top management, 35% au reprezentat companii listate public, iar 54% proveneau din companii cu mai mult de 1,000 de angajaţi.
Pentru mai multe informaţii vă rugăm să accesaţi pagina de internet: pwc.com/economic crime
Despre PwC (www.pwc.com/ro)
Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Reţeaua de firme este prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 184.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. (M.B.)
