Un șofer neplătit al unei companii de transport din Lituania a avut câștig de cauză, într-un proces desfășurat în Țările de Jos, instanța considerând că acesta este îndreptățit să rețină camionul, până când firma îi plătește banii datorați.

Totul a început în luna februarie a acestui an, când șoferul extracomunitar, originar din Tadjikistan, a început un protest într-o parcare din regiunea olandeză Overijssel. Motivând că nu a fost plătit corect timp de mai multe luni, șoferul a refuzat să continue activitatea, dar, în același timp, a refuzat să predea angajatorului ansamblul format din cap tractor și semiremorcă.
Ca răspuns la protest, transportatorul i-a intentat proces, la un tribunal local, acuzându-l de însușirea ilegală a vehiculului. Șoferul, sprijinit de sindicatele olandeze, a răspuns acestor acuzații invocând dreptul de retenție, care permite reținerea bunurilor debitorului pentru recuperarea datoriilor restante. De asemenea, șoferul a explicat instanței originea acestor datorii și abuzurile comise de companie.
Conform celor stabilite în timpul procesului, salariul de bază al șoferului era de 10,48 euro brut pe oră. În ultimele șapte luni, de la începutul lui iulie 2025 și până la începutul lui februarie 2026, în care lucrase neîntrerupt, șoferul ar fi adunat 1.348 de ore de muncă, echivalente cu aproximativ 14.100 de euro brut.
În plus, instanța a considerat că tariful brut era prea mic pentru munca susținută. Șoferul tadjik conducea un camion lituanian în Europa de Vest, în cadrul unui aranjament de transport triunghiular, ceea ce înseamnă că era supus regulilor privind detașarea lucrătorilor.
Prin urmare, instanța a adăugat la cerințele șoferului o majorare medie de 4 euro brut, pentru fiecare dintre cele 1.348 de ore lucrate, rezultând un supliment de 5.400 de euro.
De asemenea, șoferul ar fi trebuit să beneficieze de indemnizații pentru perioadele petrecute pe drum. În timpul procesului, s-a stabilit că acestea erau de 61 de euro pe zi lucrată. În total, după 214 zile petrecute în cabină, suma a ajuns la 13.000 de euro.
După adăugarea salariului de bază și a majorării dispuse de instanță, suma totală a urcat la 32.500 de euro. Cu toate acestea, șoferul a demonstrat în instanță că reușise până atunci să recupereze doar 14.700 de euro de la companie, cu aproape 18.000 mai puțin decât calculul instanței.
În aceste condiții, instanța a decis că șoferul avea dreptul să invoce dreptul de retenție și să rețină ansamblul până la primirea banilor. Mai mult, instanța nu a fost de acord cu transportatorul, care a încercat să demonstreze că reținerea vehiculului era disproporționată, având în vedere valoarea mult mai mare a acestuia.
Judecătorii au considerat că șoferul avea o influență atât de limitată asupra transportatorului încât, în mod excepțional, putea reține bunuri de valoare mai mare.
De asemenea, instanța a respins oferta transportatorului de a plăti suma doar după returnarea camionului la baza companiei din Lituania. S-a stabilit că șoferul trebuie să primească banii imediat, fără condiții suplimentare. În plus, compania de transport a fost obligată să plătească cheltuielile de judecată, estimate la 2.452 de euro.

Despre dreptul de retenție
Dreptul de retenție este un mecanism legal prin care o persoană poate reține un bun care aparține altcuiva, până când își primește banii sau datoria care i se cuvine. Există, însă, și câteva condiții foarte importante.
Ca să fie legal, de obicei, trebuie:
- să existe o datorie reală (bani neplătiți)
- bunul să fie deja în posesia ta legală
- datoria să aibă legătură cu bunul (de regulă, dar, uneori, instanța poate accepta și excepții)
- să nu fie abuziv sau disproporționat.
Ce nu înseamnă dreptul de retenție:
- nu ai voie să vinzi bunul (doar îl reții)
- nu devii proprietar
- nu poți lua bunul cu forța (trebuie să fie deja la tine).
Ionuț PĂDURARU
ionut.paduraru@ziuacargo.ro










